Firea intră puternic pe piața imobiliară. Primăria Brașov fuge ca dracu de tămâie

0
5251

Dacă tot ne-am lăudat (primarii) că am semnat un parteneriat strategic pentru Axa Constanța – București – Brașov (amănunuteu AICI), poate ar trebui să ne uităm în ograda vecinilor și poate învățăm – dacă se vrea, dacă se poate, dacă avem cu cine – din ceea ce fac alții pentru a a dezvolta orașul.

Astăzi, studiu de caz Firea – București, în ceea ce privește intervenția pe piața imobililară.

Ce face Firea la Bucureşti?

Mai exact, Firea cere consilierilor să aprobe o majorare de capital de 40 de milioane de euro pentru Compania Municipală Imobiliara Bucureşti. Aportul de bani reprezintă o creştere de 332% faţă de nivelul actual al capitalului social al firmei.

Banii urmează a fi folosiţi pentru achiziţia de pe piaţa liberă a cinci clădiri pentru clinici medicale, pentru care s-au rezervat circa 5,4 milioane de euro, şase clădiri pentru cămine de bătrâni, pentru care s-a alocat suma de 19,8 milioane de euro, şi 100 de apartamente, pentru care se pun la dispoziţia firmei circa 8,3 milioane de euro. Totodată, s-au prevăzut bani şi pentru cheltuielile cu amenajarea acestor proprietăţi, în sumă de circa 6,8 mil. euro.

Calculele primăriei arată în felul următor. Pentru achiziţia a patru clinici a câte 300 mp fiecare şi a unei clinici de 2.000 mp s-a estimat un necesar de 1.440 euro/mp, cu tot cu terenul aferent.

În privinţa celor şase imobile destinate căminelor de bătrâni se specifică faptul că suprafaţa cumulată a spaţiilor de locuit trebuie să fie minim 600 mp pentru a primi circa 100 de persoane. Pentru aceste achiziţii s-a rezervat un buget de 925 euro/mp.

Pentru apartamentele care ar trebui să găzduiască cazurile sociale ale Capitalei, primăria a estimat un preţ de 70.000 de euro pentru apartamente de circa 70 mp.

Cheltuielile cu reparaţiile şi amenajarea reprezintă un procent de 20% din valoarea totală estimată a spaţiilor vizate de achiziţie.

Ce face Scripcaru la Braşov?

Braşovul, la capitolul imobiliar, de-a lungul timpului, a fost o vacă de muls pentru băieţii deştepţi. Unii, investitori pe bune. Generic, îi numim dezvoltatori imobiliari.

Practic, Braşovul a fost despuiat de terenurile pe care municipalitatea le-a abandonat cu o largheţe ce poate fi suspectată de alte interese, nu de dezvoltarea urbanistică a oraşului. Mai mult, unele planuri urbanistice aprobate în Consiliul Local Braşov au ajuns obiect de studiu şi la DNA, spun surse din Primărie.

Din exterior, vedem abia acum că municipalitatea se roagă de investitorii imobiliari să respecte nişte reguli de bun simţ, când se apucă de construit. De exemplu, să nu lase drumurile dintre blocuri neasfaltate, iar noii locatari să înoate prin mocirlă în drum dinspre şi spre casă.

Un viitor tun imobiliar, spun unii, va fi terenul de la CET, care este jonglat de un lichidator judiciar, același care dorea anularea privatizării uzinei Tractorul și a tocat activele de la Nitramonia Făgăraș.

O altă chestiune ce ar trebui discutată este nu doar abandonarea terenurilor publice. Ci și faptul că, lunar, pe ordinea de zi a Consiliului Local figurează multe proiecte prin care municipalitatea propune renunțarea la dreptul de preempțiune la numeroase locuințe, majoritatea situate în Centrul Istoric al Bașovului. Asta în timp ce Firea vrea să cumpere 100 de apartamente în Bucureşti. O fi proastă primăriţa Capitalei?

Cu ce este mai prejos şi nu ar putea interveni pe piaţa imobiliară RIAL din Braşov, aşa cum face Compania Municipală Imobiliara Bucureşti? Sau RIAL este un loc unde sunt trimişi membrii de partid pentru nişte salarii călduţe şi un „cimitir” pentru funcţionarii cercetaţi de DNA în Primărie?

Locuinţele pe care Primăria Braşov le-ar putea cumpăra prin intermediul RIAL pot rezolva multe chestiuni pe piaţa imobiliară. Unele sunt într-o stare jalnică. Se pot repara, moderniza şi, apoi, fie oferire ca locuinţă de serviciu unor specialişti pe care pretindem electoral că vrem să-i ţinem în ţară, fie vândute la licitaţie, iar cu banii obţinuţi să fie achiziţionate alte unităţi locative. Cum ar fi garsonierele din zonele periferice şi care pot fi acordate, după criterii clar stabilite, drept locuinţe sociale. (Şi care pot fi eventual şi racordate la sistemul centralizat de termoficare, pe care îl eficientizează cu aceeaşi ocazie…).

Apoi, dacă Primăria cumpără locuinţele din Centrul Istoric, poate să le refacă şi faţadele, că tot se plânge primarul de atâtea mandate că nu le poate repara că sunt proprietate privată. Iar dacă sunt moderne, de ce nu ar fi intruduse într-un circuit de booking? Că tot geme Braşovul de turişti…

Apoi, cu Primăria Braşov jucător pe piaţa imobiliară, în mod cert, în timp, piaţa imobiliară se va regla (atât la achiziţia de locuinţe şi spaţii comerciale, cât şi la închirieri) şi nu rămâne la mâna unor şmecheri imobiliari care fac preţurile împreună.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here