România se împrumută tot mai scump. Când ar putea reveni FMI la Bucureşti

0
57

Autorităţile de la Bucureşti îşi finanţează tot mai costisitor datoriile, ceea ce, la un moment dat, poate atrage o intervenţie din partea Fondului Monetar Internaţional (FMI), după cum explică unul dintre economiştii Băncii Transilvania (BT).

„Avem această provocare din perspectiva finanţelor publice, câtă vreme suntem cu pedala deficitului bugetar la maxima permisă de Uniunea Europeană, într-o perioadă în care am avut o accelerare a PIB-ului, noi nu am reuşit să generăm spaţiu de manevră de intervenţie. Evident, dacă un şoc economic mâine ne va lovi, presiunea pe buget va fi din ce în ce mai mare şi acest lucru se resimte la nivel de costuri de finanţare”, a spus, miercuri, Andrei Rădulescu, directorul de Analiză Macroeconomică al Băncii Transilvania (BT), în cadrul conferinţei „Eonomie.Business.Fiscalitate”, organizată de Ziarul Financiar şi NNDKP.

Aceste costuri se referă la rata de dobândă la zece ani, care reprezintă costul finanţării statului pe titluri, pe zece ani, respectiv un barometru pentru costul de finanţare în economie.

Rata de dobândă la titluri de stat la zece ani, ca medie anuală, a atins un nivel minim istoric de 3,3% în 2016, dar, deja, anul trecut, a crescut la 3,9% şi în acest, foarte probabil, ca medie anuală va fi undeva la 4,7%, în acest an suntem la 4,96%, cele mai recente statistici. Această tendinţă va continua, cel mai probabil. Avem acest impuls de politică monetară din Statele Unite, ciclul monetar post-criză care va continua, pe termen scurt, piaţa deja încorporează o nouă majorare la şedinţa Fed din luna decembrie. Pe de altă parte, avem aceste provocări din sfera finanţelor publice interne”, a detaliat Rădulescu.

În acest context, întrebat când va reveni FMI la Bucureşti, dacă mai cresc aceste costuri de finanţare, macroeconomistul BT a răspuns din punct de vedere teoretic.

Dacă acest cost de finanţare pentru titlurile de stat se va apropia de 6%, atunci intrăm în perioada în care datoria publică intră în acumulare doar din dobândă, asistăm la acel fenomen numit bulgăre de zăpadă. În momentul în care ai o rată de dobândă superioară rezultatului agregat între dinamica creşterii economice şi dinamica inflaţiei, automat datoria publică se acumulează doar din dobândă”, a explicat Rădulescu.

Iar creşterea de la o medie de 4,7% anul acesta la peste 6% se poate produce într-un timp destul de scurt, raportat la ceea ce s-a întâmplat până în prezent.

Sursa: mediafax.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here