Antreprenorii români muncesc peste 9 ore pe zi pentru un venit lunar personal de 917 euro

0
142

Cei care vor să pornească o afacere în România se lovesc de piedici precum mentalitatea şi teama de eşec, iar un antreprenor dedică, în medie, 9,2 ore afacerii lui în fiecare zi, pentru a obţine un venit mediu lunar personal de 917 euro, în medie
Acestea sunt concluziile Barometrului Startup-urilor din România realizat de EY România, Impact Hub Bucharest şi Startarium.

Educaţia precară, impredictibilitatea fiscală şi situaţia politică actuală se clasează pe a doua poziţie în topul celor mai importante obstacole pentru cei care vor să înceapă şi să dezvolte o afacere în România, fiind resimţite şi menţionate de 12% dintre antreprenorii chestionaţi în cadrul studiului.

Comparativ cu ediţia anterioară, se observă o îmbunătăţire a percepţiei cu privire la educaţie şi la accesul la finanţare, ceea ce nu înseamnă însă ca aceste aspecte au fost rezolvate sau îmbunătăţite la nivel naţional. Cu atât mai mult cu cât România se situează pe ultimul loc printre ţările UE în ultima evaluare PISA privind ponderea absolvenţilor de studii superioare.

Cea de a treia ediţie a Barometrului Start-up-urilor din România analizează răspunsurile a 284 de antreprenori privind accesul la finanţare, zona de reglementare şi impozitare, educaţie şi formare, cultură antreprenorială şi sprijin coordonat. Din totalul numărului de respondenţi, 82% conduc afaceri cu o vechime mai mică de trei ani şi 92% au declarat că sunt fondatori/ acţionari în cadrul companiei.

Cele mai multe startup-uri sunt localizate în mediul urban şi activează în IT&C, comerţ cu amănuntul, servicii pentru afaceri, media şi publicitate, industria alimentară, educaţie şi altele. 65% au vârsta cuprinsă între 22-35 de ani, 28% între 35-50 de ani, 4% au sub 21 de ani iar 3% peste 50 de ani.

Chestionarul a fost aplicat în perioada 15 ianuarie – 17 februarie 2019. În 2019, 74% dintre respondenţi consideră că antreprenoriatul nu este susţinut de societatea românească şi că principalul obstacol este teama de eşec, faţă de 60% în ediţia din 2017.

În dezvoltarea afacerii lor, principalele piedici cu care se confruntă majoritatea antreprenorilor de startup sunt lipsa de capital pentru investiţii (45%), bugetul de promovare limitat (38%), dar şi nevoia de noi clienţi la care nu ştiu cum să răspundă (34%).

Alte rezultate ale studiului: Media venitului mediu lunar personal a scăzut la 917 euro

Faţă de ediţiile anterioare ale barometrului, se observă o scădere a veniturilor personale ale antreprenorilor de startup. Dacă în 2017, media lunară a veniturilor generate de startup depăşea uşor 1.000 euro, în 2019 a scăzut până la 917 euro.

Procentul celor ale căror venituri lunare sunt sub 500 EUR este în creştere faţă de 2017 cu 15 puncte procentuale.

Peste 9 ore/zi dedicate afacerii

Un antreprenor aflat la început de drum dedică, în medie, 9,2 ore afacerii lui în fiecare zi, ceea ce înseamnă că lucrează cu 15% mai mult decât un angajat cu normă întreagă din România.

Fondurile proprii rămân principala sursă de finanţare pentru 79% dintre liderii de start-up. Rezultatele studiului arată însă şi o creştere semnificativă a ponderii finanţărilor de la stat, a fondurilor primite de la familie şi prieteni, dar şi a celor venite din partea business angels, comparativ cu ediţia din 2017.

71% dintre antreprenori consideră că fondurile oferite de statul român în cadrul programelor specifice pentru IMM-uri reprezintă forma de finanţare cu cel mai mare impact în susţinerea iniţiativelor de afaceri.

Acest lucru este demonstrat de cele două ediţii ale programului Start–up Nation, care au avut mii de tineri aplicanţi. Fondurile europene reprezintă o a doua sursă importantă de finanţare, afirmă 58% dintre respondenţi. Importanţa creditelor bancare a crescut, comparativ cu ediţia din 2017, ocupând locul al treilea, urmate de investitorii de tip business angels  – a patra sursă de finanţare ca impact pe termen lung, cu 27% dintre opţiunile exprimate.

Mediul fiscal şi de reglementare din România s-a deteriorat în ultimul an pentru antreprenori, consideră 52% dintre respondenţi. Principalele trei măsuri care ar putea îmbunătăţi acest mediu, în opinia antreprenorilor, vizează scăderea impozitării muncii, combaterea birocraţiei şi menţinerea stabilităţii mediului fiscal şi de reglementare. 50% dintre antreprenorii la început de drum îşi propun să-şi lanseze afacerile pe care le conduc pe noi pieţe geografice.

Cea mai menţionată zonă de extindere este cea regională, Europa, cu 51% dintre răspunsuri, urmată de piaţa americană (17%). Iar cea mai mare parte a resurselor financiare sunt destinate promovării. Elon Musk – antreprenor, CEO Tesla Motors, este cel mai inspiraţional antreprenor străin.

Pe locul al doilea se clasează Jeff Bezos – antreprenor american, fondator şi CEO Amazon; urmat de Steve Jobs (Apple) şi Bill Gates (Microsoft). Dintre antreprenorii români, Cristian Oneţiu, co-fondator Life Care, este cel mai menţionat, în aceeaşi măsură cu Marius Ghenea – antreprenor în serie şi business-angel.

Se remarcă o schimbare majoră în opţiunile antreprenorilor faţă de acum doi ani, numărul celor care declară că nu au un model a crescut de la 6% la 24%, iar al celor care au ca model un antreprenor român a atins un procent de 21% în 2019, faţă de 14% în 2017. Mentoratul şi discuţiile cu alţi antreprenori reprezintă principala sursă de învăţare menţionată de antreprenorii de start-up (41%).

Iar pentru 52% cele mai utilizate surse de interacţiune şi inspiraţie sunt comunităţile online. „Cea de-a treia ediţie a Barometrului Startup-urilor ne oferă dovada solidă că încă ne confruntăm cu obstacole ce ţin de mentalitate şi că ecosistemul progresează mai greu pentru că antreprenorii la început de drum se tem de eşec. Eforturile noastre de a oferi antreprenorilor toate resursele de care au nevoie pentru a creşte sunt dublate, aşadar, de nevoia de a construi o cultură a acceptării eşecului ca pe o lecţie şi a fricii ca pe un stimul. Dacă vom vedea expunerea unor idei noi şi prototiparea lor ca pe o dovadă de curaj, încercarea repetată ca perseverenţă şi asumarea riscurilor ca pe o metodă de a avansa, cred că vom face o schimbare pozitivă de impact şi nu doar în mediul antreprenorial” a declarat Oana Craioveanu, CEO şi Co-fondator Impact Hub Bucharest.

„România are o şansă fantastică de a-şi dezvolta un avantaj competitiv esenţial, acela de cultură a inovaţiei, cu precădere în tehnologie. Iar aşteptările sunt mari de la noua generaţie, dar şi de la guvernanţi, să sprijine acest trend extrem de pozitiv”, arată Cristian Cârstoiu, Partener, Departamentul de Asistenţă în Afaceri, EY România.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here