Dobânzile pentru credite au crescut substanțial față de prima jumătate a anului trecut și vor continua să urce, iar aceasta este opinia aproape unanimă a analiștilor economici. Pe de altă parte, cel puțin doi oficiali ai Băncii Naționale s-au exprimat explicit în ceea ce privește intenția clară a băncii centrale de a plafona gradul de îndatorare.
Până la finele lunii martie a acestui an, dobânzile ROBOR, în funcţie de care sunt calculate şi costurile majorităţii creditelor în lei luate de români, ar putea ajunge la un nivel de zece ori mai mare decât în urmă cu un an. O spun o parte dintre analiştii financiari care, opinia în ceea ce priveşte iminenţa creşterii costurilor creditării fiind unanim acceptată.
„Vremea dobânzilor mici s-a dus, pentru că a venit vremea inflaţiei mari, iar la inflaţie mare, dobânzile trebuie să fie peste, pentru ca banca, atunci când acordă un credit, să câştige un randament real pozitiv. Dacă nu vom obţine un rezultat acceptabil al absorbţiei fondurilor europene, dacă investiţiile străine nu îşi vor reveni, nivelul de 3% ar trebui să fie deja depăşit încă din primul trimestru al anului, urmând să crească gradual până la 4% pe măsură ce ne apropiem de finalul anului“, a spus Iancu Guda, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar Bancari la o conferinţă de profil.
Dacă ROBOR va ajunge la 4% aşa cum îl văd nu numai Guda, dar şi analiştii unor bănci importante ca ING sau Banca Transilvania, ar însemna că, faţă de prima parte a anului 2017, vom asista la o creştere de nu mai puţin de 10 ori a dobânzilor ROBOR, cele în funcţie de care se calculează şi ratele pentru majoritatea creditelor din România. Până la jumătatea lui 2017, ROBOR a stat sub 1%, iar astăzi se apropie deja, mai degrabă de 3%. În martie 2017, dobânzile medii erau undeva la 0,4%-0,5%, de 10 ori mai puţin comparativ cu nivelul de 4% indicat pentru finele acest an, nivel care ar putea fi atins chiar în prima parte a lui 2018.
„Nivelul de 3% pentru ROBOR ar trebui să fie deja depăşit încă din primul trimestru al anului următor, urmând să crească gradual până la 4% pe măsură ce ne apropiem de finalul anului următor”, mai spune Iancu Guda, preşedinte Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancar, citat de Capital.
Varianta unei creşteri spre 4% sau chiar 4,5% a ROBOR este susţinută şi de evoluţia prezentă a inflaţiei, dar şi de estimările în ceea ce priveşte creşterea preţurilor. Astăzi, inflaţia este la 3%, iar Banca Naţională se aşteaptă ca la finalul lui 2018 să ajungă mai aproape de limita maximă a intervalului de variaţie din jurul ţintei de inflaţie, adică 1,5%-3,5% cu ţinta de 2,5%.
Dacă inflaţia merge spre limita maximă de 3,5%, atunci dobânzile ROBOR se vor situa cel mai probabil cel puţin la 4,5%, în condiţiile în care, în general, indicele ROBOR este cu 1%-1,5% mai mare decât inflaţia.
La Prima Casă, rata sare cu o treime
Dacă nivelul ROBOR ajunge la 4%, aşa cum estimează analiştii, cei mai afectaţi vor fi, de departe, clienţii care fie au deja un credit ipotecar , fie intenţionează să contracteze unul. Programul Prima Casă, cel care generează mai bine de 70% din împrumuturile ipotecare aduce un exemplu concludent.
Pe un calcul Capital, dacă în acest moment un credit de Prima Casă de 250.000 de lei luat pe 20 de ani presupune plata unei rate de aproximativ 1.500 de lei, dacă ROBOR ajunge la 4%, rata urcă spre 1.972 de lei, ceea ce echivalează cu o creştere de 70%. Aceasta se întâmplă în condiţiile în care, potrivit legii, dobânda pentru Prima Casă este formată din indicatorul ROBOR căruia i se adaugă un procent de maximum 2%. Astfel că, dacă în acest moment nivelul de dobândă este undeva în jurul valorii de 3,6%-3,7% (ROBOR la ultima actualizare de la finele lui decembrie era 1,66%), către finalul anului costul ar putea ajunge la 6%.
Din perspectiva accesibilităţii, numărul celor care se vor califica pentru un credit scade şi el în condiţiile în care rata estimată va fi mai mare iar scoringul clienţilor se calculează în funcţie de venituri şi de rată.
În cazul creditelor de nevoi personale, majorarea sumei lunare ar fi ceva mai mică, dar totuşi importantă, adică în jur de 20%. Pe cazul concret al unui credit de 20.000 de lei luat pe 20 de ani de la o bancă unde marja proprie este de 5,1% peste ROBOR, rata ar urca de la 630 de lei la circa 770 de lei.
BNR ar vrea să limiteze creditul maxim
Oficiali ai Băncii Naţionale au declarat deja că instituţia intenţionează să impună limitări în ceea ce priveşte gradul de îndatorare. Mai ales pe zona creditelor de consum a fost deja depăşit nivelul de semnal stabilit de BNR în ceea ce priveşte expunerea băncilor. Șeful supravegherii din BNR a indicat, la un eveniment, şi un nivel la care ar urma să fie fixat gradul maxim de îndatorare, adică raportul dintre venitul net eligibil al clientului şi rata pe care el ar trebui să o achite.
