În 11 luni, prin 10 acte normative, au fost modificate ori completate nu mai puţin de 261 de articole din Codul fiscal, a informat CNIPMMR, precizând că media la nivel european este de 5 ori mai mică şi nicidecum nu priveşte aspecte fundamentale, ca în România.
Planul de guvernare al PSD a dus la modificarea haotică a Codului Fiscal, înregistrându-se în primele 11 luni nu mai puţin de 261 modificări legislative, cele mai multe fără dezbatere publică ori studii de impact care să indice în ce măsură sunt benefice sau nu aceste modificări.
„Media modificărilor anuale ale Codului Fiscal la nivel european a diverselor aspecte tehnice, în niciun caz fundamentale, este de 50. În România, numai în acest an, am avut 261 de modificări ale Codului Fiscal. De asemenea, timpul mediu de dezbatere cu partenerii sociali şi stakeholderii pentru implementarea masurilor de modificare a legislaţiei cu incidenţă asupra mediului economic, este de 3 ani. În România, am atins un record nemaiîntâlnit de 0 zile (a se vedea ultima OUG de modificare a dialogului social)”, a declarat Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR.
Potrivit acestuia, cele 261 de modificări au afectat încrederea IMM-urilor în sistemul fiscal şi au implicat costuri ridicate de modificare a programelor de contabilitate, de consultanţă şi de implementare a modificărilor. „Reiterez faptul că este necesară asigurarea stabilităţii cadrului legal şi predictibilităţii pentru IMM-uri, cu simplificarea birocraţiei, reducerea cheltuielilor administrative şi valorificarea bunelor practici în domeniul reglementărilor fiscale din celelalte state europene”, a completat Jianu.
Cea mai controversată modificare a Codului Fiscal priveşte transferul contribuţiilor sociale din sarcina angajatorului, în cea a angajatului
În unele state UE, consultările pot dura şi 2 ani Spre exemplu, în Germania există numeroase acte normative de drept fiscal, pentru diverse tipuri de impozite şi taxe, care, în general, fac obiectul unor modificări regulate. De obicei sunt cca. 23 de modificări ale legislaţiei fiscale pe an, cu parcurgerea unei procedurii legislative ample, cu consultări ample şi cu fundamentări riguroase, a informat CNIPMMR.
În Polonia, pentru modificarea reglementărilor fiscale sunt realizate analize şi consultările ample şi îndelungate, cu fundamentări şi analize de impact (exp. pentru plată divizată a TVA-ului consultările au durat 2 ani).
În Marea Britanie se realizează ample analize şi consultări pentru modificarea reglementărilor fiscale, care abia apoi sunt supuse aprobării.
În Norvegia, Parlamentul este instituţia legiuitoare, iar procesul de legiferare corelează, în două procese în buclă care se derulează simultan sau separat, consultările pe propunerile de iniţiativă formulate în procesul executiv decizional cu lobby-ul exercitat, pe de o parte, la nivel politic, pe de altă parte de către actorii economici şi sociali implicaţi (sindicat LO, patronat NHO, mediul de afaceri şi investitori, ONG-uri active în domeniul mediului sau social), în vederea obţinerii consensului, transpus de comisiile de specialitate într-o Cartă Albă, transmisă spre avizul Guvernului, aviz care se exprimă în urma consultării/negocierii cu partenerii sociali.
Procesul legislativ este unul de durată, iar implementarea legislaţiei aprobate necesită un an pentru îndeplinirea informării şi a adaptării la măsuri. Deşi Guvernul are abilitate de a emite acte cu caracter de urgenţă, acestea nu vizează decât starea de invazie militară, care periclitează siguranţa naţională. Numărul mediu de legi adoptate într-un an: 70-100, inclusiv cu modificările legilor deja existente; influenţă foarte mare a poziţiei patronatelor şi sindicatelor în procesul legislativ şi în relaţia cu parlamentarii.