România este mare producător de roșii sau mere, dar când vine vorba de exporturi, stă cum nu se poate mai prost cu aceste produse. În schimb este campioana la vândut banane, cafea sau cocos peste hotare. Cum este posibil așa ceva?
Ei bine, la mijloc se află o afacere de milioane de euro, şi evaziune fiscala pe măsură, conform specialiştilor din industria agroalimentară. În anul 2017, Romania a reusit sa exporte in tari precum in Albania, Bulgaria sau Italia nu mai putin de 170 de tone de banane si 130 de tone de nuci de cocos sau nuci de caju.
Cum a fost posibilă minunea? Afaceriştii români cumpără fructele din ţările calde cu doar câţiva eurocenţi pe kilogram în cantităţi uriaşe, iar după o călătorie de mii de kilometri, acestea ajung în portul Constanţa.Stau în containere, iar apoi cele mai multe sunt ambalate şi trimise spre ţări ale Uniunii Europene, iar o parte intră direct în hipermarketurile de la noi. Tot ce pleacă de aici în spaţiul intracomunitar e scutit de orice taxa vamală, conform stirilekanald.ro.
La fel de bogată ar fi recolta românească şi la citrice, dacă ne uităm pe datele oficiale, unde am exportat anul trecut 370 de mii de tone de portocale, mandarine şi lămâi, mai multe decât roşiile pe care le găsim din belşug în serele agricultorilor.
În cantităţi ceva mai mici, România exportă şi cafea, curmale, ananas, avocado sau mango. Ar fi de ras, dacă nu ar fi de plâns, având în vedere că legumicultorii români se plâng că după ce trudesc ogoarele se aleg doar cu bătături în palme şi pagubă. În pieţe nu mai au loc de samsari, iar în marile magazine nu au poartă de intrare, aşa că sunt nevoiţi să îşi vândă marfă la preţuri batjocoritoare. La export, se duce prea puţîn că să poată supravieţui acest sector.
Ciudat şi revoltător, deopotrivă, având în vedere că România aduce din străinătate legume şi fructe în cantităţi industriale. De pildă, anul trecut am importat 130 de mii de tone de cartofi, 70 de mii de tone de roşii, 490 de mii de tone de ceapă, usturoi şi praz.
Îngrijorător e că importurile sunt în creştere, iar asta loveşte amarnic în buzunarele consumatorilor, care plătesc preţuri din ce în ce mai mari la raft.