Care este contextul în care BNR a decis limitarea creditării persoanelor fizice? Creditele ipotecare au ajuns la un nivel maxim istoric după primele 9 luni din 2018, în special pe fondul programului Prima Casă, categorie care îngrijorează cel mai tare Bancă Națională. Care sunt motivele?
Creditarea populației a avansat, în ultimii ani, cu ritmuri cu mult superioare împrumuturilor acordate companiilor private. Împrumuturile în lei acordate persoanelor fizice au avut chiar și ritmuri anuale de creștere de peste 30% pe parcursul anilor 2015-2016. Și totuși, abia acum (când ritmul de creștere a creditării în lei pentru populație s-a stabilizat în jurul a 20% anual) BNR a decis să adopte măsuri de limitare a creditării populației, prin reducerea gradului maxim de îndatorare la 40% atât pentru creditele imobiliare, cât și pentru cele de consum în monedă națională.
Bancă Transilvania notează, într-o analiză realizată pe bază datelor privind creditarea publicate de BNR, că în primele nouă luni ale acestui an se evidențiază avansul creditului ipotecar cu 8,3% (față de șoldul de la finalul anului trecut), la 71,7 miliarde de lei (maxim istoric), pe fondul programului Prima Casă.
De altfel, programul Prima Casă a fost subiectul mai multor discuții la Bancă Națională și al mai multor studii, din cauza riscurilor suplimentare pe care le presupune pentru clienți și bănci comparativ cu ipotecarele clasice. Primul risc provine de la faptul că avansul la Prima
Casă este mai mic decât la un credit clasic pentru locuința (5% față de minim 15%), ceea ce face că sumă împrumutată în primul caz (că procent din valoarea locuinței) să fie mult mai mare în cazul programului guvernamental. Un al doilea risc privine din faptul că o majorarea a indicelui de referință pentru dobândă la lei (ROBOR) afectează mai degrabă un debitor Prima Casă, care se presupune că are un venit mai mic, decât un debitor de credit clasic.
Prin comparație, în primele nouă luni din acest an, șoldul creditului de consum pentru populație a crescut cu 7,3%, la 57,8 miliarde de lei (maximul din decembrie 2012), evoluție susținută și de majorarea veniturilor populației, dar și de nivelul redus/accesibil al ratelor reale de dobândă, notează economiștii Băncii Transilvania. Per total, la finele lui septembrie, ponderea creditului în lei în totalul creditului neguvernamental s-a situat la 65,4% (nivelul maxim din ultimele decenii), se mai arată în analiză BT.
De altfel, componența în lei a creditului neguvernamental a înregistrat, în primele nouă lini din an, un având de 13,3% față de aceeași perioadă a anului trecut. În schimb, componența în valută s-a diminuat cu 4,8%, cel mai accelarat în cazul persoanelor fizice (minus 9,9%).
Raportul credite/depozite revenit pe creștere și a ajuns la 78,7% în septembrie, de la a crescut de la 77,9% în august.
“In scenariul central revizuit recent previzionam creșterea creditului neguvernamental cu dinamici medii anuale de 6,3% în 2018, 3,6% în 2019, respectiv 2,6% în 2020. Pentru depozitele neguvernamentale previzionam majorare cu ritmuri medii anuale de 10,3% în 2018, 8,2% în 2019 și 7,5% în 2020, evoluție susținută de majorarea veniturilor populației, remiterile lucrătorilor din străinătate și perspectivele de consolidare a raței de economisire, în contextul finalului ciclului economic”, subliniază economiștii BT în analiză citată.
www.wall-street.ro
