Pe lângă obișnuită reticentă a românilor cu privire la orice investiție ce presupune și riscuri, managerii fondurilor de investiții se confruntă mai noi și cu o serie de constrângeri legislative care nu mai lasă niciun spațiu de manevră angajaților din sucursalele bancare să “directioneze” bani din depozite în fonduri mutuale.
„In retail, zonă de distribuție este foarte opacă: dacă cumperi o cutie de lapte din magazin, nu știi care este prețul încasat de către distribuitor, cât a încasat producătorul, care este marjă intermediarului sau cum a fost selectat locul pe raft al respectivului produs. În schimb, industria financiară este sub reflectoare și este destul de frustrant, devenind tot mai greu să transmiți informații către clienți despre fondurile oferite. Dacă acum intri într-o sucursală bancară în căutarea unui fond în care să îți plasezi banii, este că și cum ai merge într-o farmacie în care farmacistă îți arată cutiile cu medicamente dar nu îți poate recomanda nimic pentru problemă ta”, menționează Radu Hangă, președintele Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF) și membru în Consiliul Bursei de la București, unde reprezintă Bancă Transilvania.
Limitările vin în contextul în care legislații locale din țările membre UE sunt adaptate la noile directive MiFID II. Directiva are că scop transparentizarea piețelor financiare și protejarea investitorilor, însă în același timp introduce condiții extrem de limitate în care reprezentanții fondurilor de investiții mai pot face recomandări potențialilor clienți.
“Daca vorbim de bănci, singurele care mai pot face recomandări sunt unitățile bancare autorizate să ofere consultanță financiare. În rest, într-o unitate obișnuită, clientul interesat de fonduri mutuale trebuie să vina cu lecția învățată de-acasă și să știe ce să ceara”, menționează Horia Gustă, director general Certinvest.
Administratorii de bani spun că principală grijă a românilor care vor să își plaseze economiile în instrumente financiare rămâne aceea de a nu pierde bani, câștigurile potențiale trecând în plan secundar. Din acest motiv România se află la coadă clasamentului european în privință investițiilor în fondurile mutuale raportat la PIB. Astfel, dacă în România activele de aproximativ 4,3 miliarde euro ale fondurilor deschise de investiții reprezintă 2,6% din PIB, în Polonia procentul este dublu (5,5%).
De asemenea, chiar și atunci când românii aleg un fond de investiții în detrimentul depozitelor bancare, aceștia preferă cu precădere fondurile de obligațiuni și cele monetare, cu un grad de risc foarte redus, dar și cu randamente pe măsură. Aproximativ 12% din totalul învestiților făcute de români merg în fonduri de acțiuni sau care plasează măcar o parte din bani în acțiuni, în vreme ce în Europa media este de 58%.
“In România se investește preponderend în fonduri de obligațiuni și din cauza că pentru rețelele de distribuție ale băncilor a fost mai comod să îndrepte clienții ‘de depozite’ către acestea”, spune Aurel Bernat, director general BT Asset Management.
Peste 304.000 de români aveau plasamente în fondurile deschise de investiții locale la sfârșitul lunii septembrie 2018. Cifră este în scădere cu aproape 7% față de maximul atins anul trecut, când numărul acestora a ajuns la 326.000.
Sursa: wall-street.ro
