Formarea profesională duală este, de decenii, coloana vertebrală a succesului economic din Germania, iar acest sistem se dezvoltă şi în România, în ultimii ani apărând unele proiecte-pilot de succes, a fost una din concluziile Conferinţei „EduPro Summit #1 – Educator for future”, organizată joi, de Ambasada Germaniei la Bucureşti, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale.
Cum poate fi consolidată în mod durabil România ca centru industrial, ce se poate face pentru facilitarea accesului tinerilor la piaţa muncii, dar cum pot fi adaptate ofertele educaţionale cerinţelor unui mediu economic aflat într-un proces rapid de schimbare în România au fost printre temele conferinţei.
Participanţii la conferinţă au apreciat că multe companii doresc să se dezvolte, iar pentru aceasta au nevoie de colaboratori calificaţi, pe care, de multe ori, nu îi găsesc, iar lipsa forţei de muncă a devenit principala provocare pentru companiile din România.
În Braşov, învăţământul profesional dual este în top, sistemul german fiind un model de succes
„La Braşov se urmează acest sistem dual cu adevărat. Copiii merg la practică în mare parte, iar apoi teoria se studiază în blocuri. Exact ca şi în Germania, există tutorii care se ocupă de ei şi sunt tutori asimilaţi care numai asta fac şi se ocupă de copii din companii pe partea de practică, iar în şcoală există sisteme informatice, educaţionale pentru partea teoretică. Sunt peste 800 de elevi prinşi în şcoala profesională, dar momentan nu mai sunt locuri acolo şi merg spre un alt liceu. Noi ne dorim să ne dezvoltăm şi, ceea ce este mai important, este faptul că elevii au într-adevăr o şansă să se angajeze la sfârşitul şcolii. La finele clasei a XI-a toţi primesc forme de angajare, iar pe parcursul mediei de 50% rămân în companii”, a declarat prof. Matilda Soare, reprezentant al Şcolii profesionale Germane Kronstadt.
Sergiu Moga, inspector şcolar general adjunct în cadrul ISMB, spune că „un adevăr recunoscut de toată lumea” este faptul că România nu mai are oameni de meserie şi, de aceea, dezvoltarea învăţământului profesional este esenţială pentru societate.
„În momentul de faţă în România este un adevăr recunoscut absolut de toată societatea – şi anume lipsa meseriaşilor, a oamenilor de meserie, a oamenilor care pot să-şi desfăşoare activitatea într-un loc de muncă productiv. Este un adevăr recunoscut şi învăţământul profesional dual cu asta se ocupă – cu rezolvarea acestei probleme. (…) În Bucureşti, în urmă cu doi ani, nu aveam nicio clasă de învăţământ profesional dual şi evident niciun elev. Anul trecut am avut trei şcoli cu patru clase, anul acesta avem patru şcoli cu 12 clase şi sper eu la anul să avem vreo 100 de clase şi nu glumesc. Adică dezvoltarea este exponenţială. Avem o problemă în general cu învăţământul profesional pentru că elevii din păcate învaţă peste vară, fac practică până în august, spre deosebire de celelalte clase de tehnic de liceu, care termină odată cu ceilalţi. Dar aceşti copii chiar învaţă o meserie”, a detaliat Sergiu Moga.
Schimbarea sistemului de admitere în învăţământul liceal este oportună
„Deja sistemul sistemul s-a format. Dincolo, în învăţământul profesional, sunt foarte importante calităţile motrice, calitatea pentru specializarea pe domenii – sunt copii care au talent, dar alţii nu. Aici este foarte important să fie o selecţie şi după aceste abilităţi. Iar sistemul românesc de educaţie este un sistem deschis, copiii care sunt buni pot merge când termină şi la liceu şi la facultate”, a menţionat inspectorul Moga.
O schimbare a sistemului de admitere, astfel încât viitorii elevi să poate opta din plăcere pentru învăţământul profesional, ar fi oportună, susţine Valentina Capotă, inspector în cadrul ISMB pentru învăţământ profesional şi tehnic.
„Învăţământul profesional dual poate reprezenta chiar un proiect de ţară. Se poate schimba întreaga ţară prin mentalitate, copiii să fie educaţi în spirit practic coroborat cu teoria. (…) Germania este cel mai reprezentativ stat pe plan mondial privind educaţia profesională în sistem dual şi apreciez foarte mult intervenţia domului ambasador care a pus accentul pe rolul primordial al educaţiei. Modelul german valorifică experienţa pedagogică, tradiţiile marilor pedagogi. (…). Cred că, bazându-ne pe modelul german, şi cu sprijinul logisticii, tradiţiei dânşilor, sigur vom avea succes. Ei au această tradiţie din anul 1919. (…) Cred că şi la noi se poate, şi noi avem rezultate, dar cred că trebuie să punem accentul pe modelul german, pe practică, să realizăm o foarte bună colaborare cu companiile şi să se schimbe mentalitatea. Toţi factorii trebuie să concure la această reuşită. Şi ce cred că ar trebui schimbat fundamental sistemul de admitere în general – să aibă posiblitatea să vină elevi care au pasiune, care au plăcere, să vină elevi bine pregătiţi, de drag, nu neapărat că îi repartizează un computer”, a subliniat Valentina Capotă.
Sub autoritatea prim-ministrului va funcţiona, în cel mai scurt timp, Autoritatea pentru formare profesională iniţială în sistem dual din România, instituţie care va fi condusă de un preşedinte – fostul secretar de stat Stelian Fedorca – care a preluat acest sistem din Germania şi care a reuşit, în baza unui protocol, să pună bazele creării acestei instituţii.
„Am fost secretar de stat pentru învăţământ universitar când am iniţiat acest sistem dual din România – l-am preluat din Germania în baza unui protocol, am început cu un proiect pilot în 5 judeţe. (…) Autoritatea este nou înfiinţată, urmează să apară şi HG privind organizarea şi funcţionarea. Grupul ţintă al autorităţii sunt agenţii economici. Noi nu intervenim în programul de pregătire al elevilor – tot ce se întâmplă în cadrul şcolii. Pe noi ne interesează ce se întâmplă în afara şcolii, adică la agentul economic. (…) Această autoritate o să aibă un consiliu consultativ, iar în din acest consiliu consultativ vor face parte exclusiv doar reprezentaţi ai agenţilor economici care investesc în învăţământul dual. Am preluat această funcţie şi într-un timp cât mai scurt vom deveni funcţionali, avem sediu, ne mai trebuie doar acest regulament de organizare şi funcţionare printr-un HG care este pe drum. Din 19 iulie ea există din punct de vedere juridic, este în subordinea primului ministru, lucrează cu celelalte ministere pe orizontală şi ţinem legătură cu absolut toate ministerele economice”, a precizat Stelian Fedorca.
El a amintit că înainte de 1989 fiecare minister avea un departament de învăţământ care se ocupa exclusiv de companiile care ţineau de acel minister.
„Motivul pentru care s-a înfiinţat această autoritate a fost ca învăţământul profesional să nu mai fie în bătaia vântului, să fie o entitate în subordinea primului ministru la cel mai înalt nivel. Astfel, diverse schimbări peste noapte vor fi mult mai greu de făcut, pentru că e la un nivel unde nu te joci cu deciziile. Ambasada Germaniei a sprijinit proiectul de promovare a şcolii profesionale când s-a făcut Caravana Meseriilor în 2013 – 2014. (…)Legislaţia actuală permite înfiinţarea de şcoli profesionale pe juridic dacă au peste 100 de elevi. Din păcate, până la această oră, nimeni nu a avut această iniţiativă. Probabil că nu au fost consiliaţi, acesta este rolul nostru şi o să ni-l asumăm”, a menţionat Stelian Fedorca.
Reuniunea a fost deschisă de ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Cord Meier-Klodt, şi de ministrul interimar al Educaţiei, Rovana Plumb, în prezenţa a numeroşi participanţi, reprezentanţi ai ISMB, ai unor mari companii şi reprezentanţe la Bucureşti, autorităţilor şcolare de profil, absolvenţilor de învăţământ dual.
