Alegerile pentru boardul Depozitarului Central din acest noiembrie au potențialul de a-l propulsa chiar pe poziția de președinte pe Mihai Fercală. Cel care de aproape un sfert de veac deține conducerea SIF Transilvania și care recent a intrat în conflict cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, reglementator al pieței, împreună cu care Depozitarul ar urma să conlucreze la proiectul de contraparte centrală. După AGA de la Depozitar este probabilă o suprapunere pentru cel puțin 4 locuri între membrii CA de la BVB și cei de la entitatea car asigură decontările post-tranzacționare.
Șanse mari ca în anii următori să-l avem pe Mihai Fercală, cel care deține șefia executivă a SIF Transilvania (SIF3), ca președinte al Depozitarului Central, într-un răstimp de provocări pentru instituția care efectuează operațiunile de registru pe piața de capital românească.
Dintre acestea, cea mai importantă este constituirea unei contrapărți centrale românești, precondiție pentru existența unei piețe lichide a instrumentelor derivate. Fercală și-a depus candidatura pentru a fi ales în Consiliul de Administrație de la Depozitar, iar în documentația aferentă și-a exprimat și intenția de a deveni președinte al instituției, au declarat pentru Profit.ro multiple surse din piața de capital românească.
De ce este important
Scrisoarea cu intenția de candidatură de Fercală este echivalentul expedierii unei bombe cu care Bursa nu s-ar fi dorit în brațe. Una dintre sursele noastre a declarat că există un potențial „cocktail exploziv”, având în vedere că recentele disensiuni ale șefului de la SIF Transilvania cu Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) ar putea afecta climatul în care se vor desfășura discuțiile cu reglementatorul pieței privind unele proiecte de infrastructură bursieră și în special cel privind constituirea contrapărții centrale.
În ultimii 3 ani, pe rolul instanțelor de judecată au fost multiple litigii între Fercală și ASF, pornite de la decizii ale Autorității cu care șeful de la SIF Transilvania nu a fost de acord, cea mai importantă dintre acestea fiind una care i-a frânat temporar accesul în directorat în urmă cu 2 ani și jumătate.
Decizii punctuale ale ASF favorabile unor contestatari ai lui Fercală din acționariatul SIF Transilvania și din Consiliul de Supraveghere au pus paie peste un foc ce încă nu este pe deplin stins. La Adunarea Generale a Acționarilor de bilanț din primăvară cel care vrea să devină președintele Depozitarului acuza ASF – nici mai mult, nici mai puțin – decât că a contribuit la „sprijinirea unui grup infracțional”, care dorește să diminueze valoarea SIF-ului.
Nemulțumirea sa era legată de un câștig de cauză obținut la supraveghetorul pieței de către fostul arbitru de fotbal Constantin Frățilă, acționar relevant al SIF Transilvania, unul dintre vechii adversari ai lui Fercală (foto). „Este de neconceput ca niște funcționari constrânși prin nu știu ce mijloace de gruparea Frățilă să încalce legea”, tuna șeful SIF-ului în AGA, adăugând că intenționează să sesizeze Parchetul General pentru a-i cerceta pe reprezentanții Autorității sub aspectul săvârșirii de abuz în serviciu prin „consilierea unui grup infracțional”.
Care sunt șansele?
Cu Fercală în fruntea Depozitarului, Bursa de Valori București ar putea să nu aibă același drum la ASF în derularea proiectelor pentru dezvoltarea pieței. Pe de altă parte, conducerea BVB nici nu poate ignora realitățile din acționariat și este foarte probabil să dea curs solicitărilor lui Fercală.
SIF Transilvania controlează direct și indirect aproximativ 15% din acțiunile Depozitarului Central și are îndreptățire pentru o poziție din cele 9 locuri din Consiliul de Administrație de la entitatea care asigură operațiunile post-tranzacționare. Acest lucru s-a văzut în mandatul trecut când, din partea SIF-ului, Marius Moldovan a ajuns în board, unde a și primit poziția de președinte pe care o exercită și în momentul de față până în decembrie.
Prin această mutare, Fercală mai dorește și să îl scoată pe Moldovan din schemă, în urma conflictului deschis pe care l-a avut cu acesta în cadrul activității interne de la SIF Transilvania.
La nivelul conducerii BVB există 2 argumente pentru care Fercală nu ar putea fi împiedicat să acceadă la pozițiile pe care le vizează. În climatul uneori de încordare din piața de capital românească, sentimentul este că nu-și pot îngădui un scandal public, în care adversar să fie foarte vocalul șef de la SIF Transilvania.
Adevăratul argument este, însă, cel capitalist, respectiv realitatea din acționariat. Pur și simplu, SIF-ul cu sediul la Brașov are o poziție mult prea relevantă în acționariat pentru ca aceasta să fie expediată. Într-adevăr, cu o participație de 7,5% din acțiunile Depozitarului Central, SIF Transilvania are cea mai mare deținere dintre SIF-uri și a 2-a după BVB, care controlează 70% din capitalul social al instituției care îi asigură decontarea tranzacțiilor de pe platforma sa.
Cum SIF Transilvania deține și aproximativ 9% din acțiunile Bursei, reiese că indirect societatea este cel mai important acționar al Depozitarului, fapt recunoscut implicit la numirea lui Moldovan în mandatul trecut.
