30 de ani de la înființarea Federației Naționale Cartoful din România

0
237

La iniţiativa prof. Matei Berindei, în anul 1991 (21 noiembrie) s-a constituit Federaţia Naţională Cartoful din România (FNC-R) ca persoană juridică, de drept privat, de interes public, cu caracter interprofesional şi de protecţie socială a tuturor actorilor din filiera cartofului. Federaţia Naţională „Cartoful” din România era la acea dată prima Federaţie înfiinţată în ţară.

În conformitate cu statutul FNC-R obiectivele principale sunt:

  • • promovarea progresului tehnic;
  • • dezvoltarea activităţii de cercetare ştiinţifică în domeniu;
  • • elaborarea şi implementarea programelor destinate creşterii calităţii cartofului de sâmănţă;
  • • corelarea nivelului producţiilor de cartof şi a calităţii cu cerinţele pieţei;
  • • stimularea producţiei de produse biologice;
  • • intermediere în aprovizionarea membrilor organizaţiei cu inputuri tehnologice şi a activităţilor de import-export;
  • • îmbunătăţirea sistemului informaţional privind cererea şi oferta de cartof;
  • • formarea şi dezvoltatea pieţei produsului cartof;
  • • promovarea produsului cartof şi derivate obţinut de membrii organizaţiei, pe piaţa internă şi externă;
  • • punerea în valoare a mărcilor de calitate: soiuri noi valoroase, tehnologii moderne sau îmbunătăţite;
  • • apărarea interselor membrilor organizaţiei;
  • • elaborarea şi promovarea unor programe (proiecte) de susţinere financiară;
  • • cooperarea cu organisme ale statului şi ale societăţii civile;
  • • preocuparea pentru promovarea unor practici, tehnologii de producţie care să asigure protecţia mediului înconjurător;
  • • acordarea de consultanţă;
  • • iniţierea şi organizarea de societăţi economice specializate în domeniul producerii cartofului de sămânţă.

Membrii federaţiei au fost şi sunt fermieri producători de cartof din toată ţara, atât din zona tradiţională de producere a cartofului, cât şi din zonele de producere a cartofului extratimpuriu, timpuriu şi de vară, procesatori de cartof şi comercianţi.

Federaţia Naţională „Cartoful” reprezintă interesele membrilor săi, fiind un partener activ al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în elaborarea strategiilor şi politicilor dedicate sectorului cartofului. Obiectivul principal al Federaţiei îl reprezintă salvarea cartofului în România, cultură aflată în evident declin în ultimii ani, prin creşterea competitivităţii, eficienţei şi profitabilităţii sectorului şi contribuţia la securitatea alimentară a ţării, pentru a asigura din producţia proprie necesarul de consum intern al acestui aliment de bază.

„În 1991, un colectiv entuziast de cercetători ai INCDCSZ Braşov şi ai staţiunilor de cercetare aferente, fermieri şi producători de cartof din toată ţara, dar şi comercianţi şi chiar furnizori de input-uri au pus bazele primei Federaţii din ţară! La începuturile ei Federaţia avea afiliate asociaţii judeţene care includeau toţi fermierii mari şi mici, producători de cartof pentru consum în principal în stare proaspătă: extratimpuriu, timpuriu, de vară, de toamnăiarnă, cartof pentru sămânţă şi mai târziu şi pentru industrializare.

Unităţile de cercetare, încă funcţionale în acea perioadă furnizau tehnologii adaptate momentului şi multiplicau cartof pentru sămânţă din diverse soiuri cerute de piaţa internă din categorii biologice superioare în cadrul unui sistem naţional pus la punct încă din anii ’60. Necesarul intern de cartof pentru sămânţă era asigurat în proporţie de peste 95% !

Se ştie ce a urmat: dezmembrarea marilor unităţi agricole formate în perioada socialistă, subfinanţarea cercetării, fărâmiţarea excesivă a terenurilor, reducerea continuă a suprafeţelor de cartof pentru sămânţă, ulterior şi a suprafeţei totale cultivate cu cartof în România. Trebuie să punctăm şi faptul că înainte de 1990 extensivizarea culturii cartofului a dus la producerea de cartof în toată ţara pe suprafeţe însemnate, inclusiv în zone mai puţin favorabile. Inevitabil, cartoful s-a „retras” încet-încet în zonele tradiţionale unde producerea lui a rămas rentabilă, totul fiind reconsiderat pe principiile economiei de piaţă.

Este evident că şi consumul de cartof în stare proaspătă al românilor, tot mai puţini numeric, a scăzut, consumatorii având parte şi de o puternică diversificare a ofertei de produse alimentare. Reţeaua HORECA (şi nu numai) a ajuns să importe cca 90000 de tone/an de cartofi pai preprăjiţi şi congelaţi faţă de 600 de tone în 1995 !!!!.

Profitabilitatea culturii cartofului din acea perioadă a dat din păcate un semnal greşit factorilor decizionali ai acelor timpuri şi cartoful a fost lăsat pur şi simplu la voia întâmplării, fără o strategie coerentă de menţinere a producţiei interne de cartof pentru sămânţă, fără susţinerea cercetării de profil, practic fără o viziune clară de asigurare a acestui aliment de bază pentru viitor, aliment cu care s-a făcut de-a dreptul protecţie socială 50 de ani în România şi nu numai!

«Nota de plată» pentru această îndelungată superficialitate decizională şi lipsă de acţiune o plătim cu vârf şi îndesat din 2007 încoace, anul aderării la UE şi al intrării noastre (nepregătiţi…) în competiţie directă cu marii producători din Vestul Europei care astăzi domină piaţa noastră internă la toate capitolele din păcate…”, a prezentat, la zi, situația culturii de cartof Romulus Oprea, președintele FNCR.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like!

Please follow and like us:

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here