7 noi taxe care ar putea intra în vigoare din 2022

7 noi taxe care ar putea intra în vigoare din 2022

Prețurile la produsele alimentare și nealimentare, respectiv ale serviciilor, vor continua trendul inflaționist și în 2022, potrivit economiștilor. De asemenea, un alt aspect foarte important demn de luat în calcul de cetățeni îl reprezintă noile taxe care vor fi introduse sau majorate de noul guvern, PSD + PNL + UDMR.

1. Taxe noi sau majorate pentru mașinile vechi. În ultimii ani au fost diverse încercări de suprataxare a cetățenilor care dețin mașini mai vechi de 10-15 ani. O nouă tentativă se anunță și în guvernul PSD – PNL – UDMR, prin majorarea unor taxe sau introducerea unor taxe noi pentru autovehiculele care fie sunt mai vechi de 15 ani, fie se încadrează din punct de vedere al normei de poluare sub EURO 5. Impactul al buget ar fi consistent, dar și la buzunarul românului de rând. În jur de 80% dintre vehiculele din țara noastră sunt mai vechi de 10 ani.

2. Impozite mai mari pe clădiri. PNL, USR și UDMR au stabilit în numele statului român, prin intermediul PNRR-ului o analiză a impozitelor locale. Dan Vîlceanu, fost ministru al Finanțelor Publice, actual ministru al Fondurilor Europene, a precizat că impozitele pe clădiri ar putea crește, în orașele mari.

3. Impozit pe venit pentru construcții, IT și cercetare. Din 2022, forța de muncă ce activează în sectorul IT, construcții și cercetare ar putea să nu mai fie scutită de impozitul pe venit, de 10%. În prezent, 680.000 de angajați din domeniile menționate nu plătesc impozitul pe venit. Dacă cei menționați nu vor mai beneficia de această clemență, statul ar putea încasa la buget 600 de milioane de euro anual. Retragerea acestor beneficii a fost pusă în discuție și în urmă cu mai mulți ani de PNL, prin intermediul lui Ludovic Orban, dar în urma ostilităților, a fost dată uitării.

4. Taxe și impozite mai mari pentru „bogații României”. Un proiect controversat se referă la „taxa pe lux”, o inițiativă a PSD, care ar urma să fie dezbătută pe larg la finalul anului în curs, fie la începutul anului 2022. Evident, vor fi vizați „bogații”, dar rămâne de văzut care sunt parametri pe care Guvernul îi va stabili pentru a determina cetățenii „bogați” sau „superbogați”.

5. Contribuție mai mare la pilonul 2 de pensii. Sistemul de pensii de stat, deci pilonul 1, este considerat de specialiști în pragul colapsului. În stabilirea pensiei se ia în calcul și pilonul 2, pensia privată, care va beneficia de o suplimentare din partea plătitorilor de taxe și impozite, prin lege. Astfel, potrivit programului de guvernare, contribuția cetățenilor va crește de la 3,75% la 4,75% până în anul 2024.

6. Pensionarii „bogați”, buni de plată la sănătate. Un alt aspect important se referă la pensionarii cu venituri de la stat mai mari de 4.000 de lei. Aceștia nu vor mai fi exceptați de la plata contribuției la sănătate. Astfel, statul le va reține automat 10%. Practic, majorarea cu 10% din 1 ianuarie 2022 se anulează în cazul lor.

7. Marile companii vor plăti mai mult la stat. Introducerea „taxei de solidaritate” este un obiectiv al noii alianțe de guvernare. Companiile cu o cifră mare de afacere sunt vizate, de peste 100 de milioane de euro. Această măsură ar aduce la buget până la 1,6 miliarde de euro pe an, potrivit estimărilor din guvern.

Evident, pe lângă cele menționate se mai adaugă „taxa” care nu iartă pe nimeni, niciodată, inflația – la produse alimentare și nealimentare, dar și la servicii. Potrivit INS, rata anuală a inflației a urcat la 7,9% luna trecută, în octombrie 2021, de la 6,3% în septembrie. Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 11,39%, cele nealimentare cu 5,25%, iar serviciile cu 3,96%. Totul, în timp ce marea majoritate a salariilor au fost înghetațe sau au fost amputate.

Perspective negative pentru România, în 2022

Economistul Mircea Coșea anticipează o situație extremă pentru România, în baza inflației explozive și a politicilor eșuate ale Guvernului. Inclusiv creșterea prețurilor la utilități va determina produse mai scumpe.

În opinia lui Mircea Coșea, este vorba despre „o cădere de ansamblu” a țării. Totul, în contextul în care țara noastră contituă să importe 85% dintre produsele alimentare, deși are resursele necesare cel puțin pentru a echilibra balanța.

„România trăiește pe împrumuturi, tot e pe datorie. Știm asta din analiza indicatorilor. Deficitul bugetar e foarte mare, iar în spatele lui e un deficit structural pe care nu putem să-l evităm. Există un deficit al contului curent care arată împrumuturi extrem de mari, care se apropie de cifra de 50% din PIB”, a declarat Mircea Coșea pentru B1 TV.

Dacă statul nu va reuși să controleze amenințările care se anunță în plan economic, Guvernul s-ar putea aștepta la ample mișcări de stradă, anul viitorul apropiat.

„Deficitul balanței comerciale este enorm, importăm enorm, pentru că nu putem să valorificăm producția noastră, aruncăm pe câmp zarzavaturile pe care țăranii la plantează. Este o crimă economică acest lucru, atunci când ai resurse, să le arunci. Nu avem capacitatea de a reduce aceste împrumuturi enorme.

Deficitul contului curent este din ce în ce mai mare. Cifrele care ni se prezintă, adică deficitul contului curent, deci rata de îndatorare, care nu a depășit 50% din PIB, este falsă. PIB-ul a crescut nu pentru că am produs mai mult, ci pentru că este inflație. Este o situație foarte gravă”, a mai transmis Coșea.

În 2022, deprecierea monedei naționale în raport cu euro va continua într-un ritm accelerat. Analiștii economici prognozează, în cea mai recentă ediție a Indiactorului de Încredere Macroeconomică realizat de Asociația CFA România un curs de 5,0329 lei/euro peste 12 luni și cel puțin două majorări ale dobânzii de politică monetară.

„În contextul creșterii substanțiale a ratei inflației, anticipațiile inflaționiste pentru un orizont de 12 luni s-au majorat. În concordanță cu aceste evoluții, au crescut și anticipațiile de majorare a ratelor de dobânda de piață monetară, acestea indicând anticipații de majorare a ratei de dobânda de politică monetară de cel puțîn încă două ori în următoarele 12 luni”, a declarat Adrian Codîrlașu, vicepreședinte al Asociației CFA România.

Leave a Reply

Your email address will not be published.

EDITORIAL