Cresc iar ratele. BNR va urca dobânda cheie la 7% în şedinţa de marți, 10 ianuarie 2023

Cresc iar ratele. BNR va urca dobânda cheie la 7% în şedinţa de marți, 10 ianuarie 2023

Banca Natională ar putea decide în şedinţa de marţi, 10 ianuarie 2023, majorarea dobânzii de referinţă la 7%. Totodată, săptămâna aceasta sunt aşteptate datele oficiale referitoare la inflaţie, care vor arăta o creștere record a prețurilor, de circa 16,6% pe anul 2022.

Pe 10 ianuarie, Consiliul de Aministraţie al BNR are o nouă şedinţă.  Evoluţia dobânzilor şi, eventual, utilizarea altor instrumente de politică monetară pentru încetinirea inflaţiei sunt principalele subiecte pe ordinea de zi. Conform ultimului raport publicat de ING Bank şi semnat de economistul şef al băncii, Valentin Tătaru, ne putem aştepta ca BNR să mai utilizeze încă o dată pârghia de majorare a dobânzilor pentru a ţine în frâu inflaţia.

„Contextul amplu de lichiditate estompează relevanța ratei de politică monetară. Cea mai recentă decizie privind rata de  politică monetară. Noi favorizăm cu strictețe o creștere cu 25 de puncte de bază, la 7,00%, împotriva unei decizii de păstrare nemodificată a dobânzii cheie. În orice caz, piețele ar putea fi destul de indiferente față de decizie, deoarece contextul amplu de lichiditate estompează semnificativ relevanța ratei de politică monetară. În ceea ce privește IPC, ne așteptăm ca inflația de la sfârșitul anului 2022 să fi atins 16,6%, deși surprizele negative nu pot fi excluse”, spune Valentin Tătaru, economist şef al ING Bank România.

Se aşteaptă ca vârful inflaţiei să fi fost deja atins

Vicepreşedintele CFA România, Adrian Codîrlaşu, este la rândul său de acord că o majorare cu 0,25% a dobânzii cheie este foarte probabil să fie decisă în şedinţa din 10 ianuarie. În opinia vicepreşedintelui CFA, aceasta ar fi totuşi singura majorare din 2023, deoarece se aşteaptă ca vârful inflaţiei să fi fost deja atins odată cu nivelul de 17% din luna noiembrie.

„Totuşi, chiar dacă în Uniunea Europeană, şi mai ales în Germania, inflaţia a scăzut şi dă semne să scadă spre nivelul de o singură cifră, România va aştepta probabil 2024 pentru a ajunge acolo”, declară Adrian Codîrlaşu.

La sfârşitul anului trecut, Asociaţia CFA România a publicat Indicatorul de Încredere Macroeconomică. Indicatorul a crescut marginal (cu 0,4 puncte) la valoarea de 33,7 puncte, iar sceastă situaţie s-a datorat pe de o parte majorării cu 2,2 puncte a componentei de condiţii curente, iar pe de altă parte a scăderii, cu 0,5 puncte a componentei de anticipaţii.

Inflația va rămâne sus mai mult decât ne așteptam inițial

Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni s-a majorat faţă de exerciţiul anterior, ajungând la o valoare medie de 10,68%.

“Anticipaţiile inflaţioniste au reintrat pe trendul crescător, acestea arătând o inflaţie exprimată în două cifre pentru întreg anul următor. Reducerea puterii de cumpărare datorată inflaţiei îşi va pune amprenta asupra consumului anul viitor. În aceste condiţii şi anticipaţiile de creştere economică pentru anul 2023 s-au redus, acestea înregistrând o valoare de 1,3%”, spune Adrian Codirlaşu, CFA – vicepreşedinte al Asociaţiei CFA Romania.

În ceea ce priveşte cursul de schimb euro/leu, peste 90% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Astfel valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0279 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este 5,1021 lei pentru un euro.

Deficitul bugetului de stat anticipat pentru anul 2022: valoarea medie a anticipaţiilor a scăzut la 6,6%, iar pentru anul 2023 valoarea estimată este de 6,2%. Pentru anul 2023 valoarea anticipată de creştere a PIB real este 1,3%. Datoria publică în PIB este anitcipată să se majoreze la 56% în următoarele 12 luni.

Dacă apreciezi știrea, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un LIKE!

Leave a Reply

Your email address will not be published.

EDITORIAL