FNCCIMM este o instituție financiară nebancară, care are ca și unic asociat statul român, prin Ministerul de Finanțe, și are ca obiect de activitate acordarea de garanții, atât persoanelor fizice, cât și persoanelor juridice, pentru accesarea de credit.
Ce înseamnă acordarea de garanții?
„Toată lumea te întreabă când te duci să îți iei un credit. Bine, bine, dar venituri ai, prima întrebare. A doua întrebare, domne, dar care-s garanțiile? În momentul în care nu ai garanții sau garanțiile tale nu sunt neapărat cele mai bune, înseamnă un risc sporit care se traduce într-o dobândă mai mare.
În momentul în care, în cazul de față, Fondul Național de Garantarea Creditelor acordă în numele statului român în baza plafoanelor de creditare pe care în fiecare an Ministerul de Finanțe le pune la dispoziție a băncilor partenere niște plafoane în limita cărora ei pot să acorde credite cu garanții de stat, automat și prețul creditului respectiv al dobânzii este mai mic.
Deci, cu alte cuvinte, Fondul Național de Garantarea Creditelor pentru M&M-uri este acea instituție care facilitează să poți să iei un credit un pic mai ieftin decât dacă l-ai lua de pe piața liberă, adresându-te în mod firesc cu unei bănci”, spune directorul sucursalei Brașov a FNGCIMM, Cătălin Leonte.
De ce dobânzile la credite sunt mai mari ca în alte țări UE?
Realizatorul emisiunii a întrebat dacă scopul acestei instituții financiare este de a intra pe piața aceasta creditelor, de a jongla și de a tempera escaladarea dobânzilor la credite. Pentru că, știm foarte bine, există o concurență destul de mare și firesc ar fi ca piața să regleze creditele.
„Deși avem Consiliul Concurenței care de multe ori a venit și a făcut un pic de curățenie în zona asta, de multe ori o înțelegere între bănci: Hai să mergem toți undeva cu niște dobânzi mai mari. Apoi, de ce în România sunt dobânzi mai mari, iar în alte țări mai mici, în cazul aceleiași bănci comericale?”, a întrebat Sebastian Dan
Invitatul emisiunii a replicat: „Răspunsul o să-l încep cu finalul întrebării. În România riscul de țară este mai mare ca în Germania, ca în Italia sau ca în Franța. Până în urmă cu un an vorbeam în Germania sau în Franța de dobânzi negative, respectiv dacă puneai 100 de euro la bancă, la finalul anului luai 99,5 euro.
Pentru că diferența era de fapt un cost că-ți țineai banii în siguranță. Ori automat în momentul în care vorbeai de dobânzi negative, banca când dădeau un credit, dădea cu dobânzi de undeva la 6% în dobânda națională în lei. De asemenea, a mai fost un risc 90% din creditele care se dau în România ca urmare a normelor BNR, sunt credite în valuta națională, în lei.
Însă, aici se mai ia în calcul și devalorizarea leului față de valută, care sigur în ultimii ani nu a fost foarte mare, dar a fost de 1-2% în fiecare an. Or, lucrul acesta se traduce în calculul dobânzii respective, la care un client, fie că este persoană fizică, fie că este persoană juridică, poate să acceseze creditul”.
Pandemia și războiul din Ucraina au pus la mare încercare IMM-urile
Și da, până la urmă este vorba de o temperare, o reducere a efortului financiar pe care persoana fizică sau firma o are în momentul în care accesează un credit. Dar asta este o decizie guvernamentală. Este un credit care se dă în baza unor decizii ale guvernului de sprijinire în primul și în primul rând a IMM-urilor. De ce acest lucru? Pentru că în ultimii trei ani de zile de când a început, sau deja 4 ani, cu pandemia COVID și după aceea războiul din Ucraina, firmele mici au fost cele mai afectate, pentru că nu aveau rezerve mari, cum ar fi în cazul companiilor multinaționale, care se puteau baza în permanență pe bani în rezervă de la compania mamă.
În cazul firmelor mici, au zis „mulțumesc” multe dintre ele, dacă au putut să acceseze niște credite și cu o dobândă redusă. A fost o facilitate care a făcut să reușească să treacă peste această perioadă grea și să-și mențină locurile de muncă pentru angajații care își desfășurau activitatea în cadrul acestor firme. Și vă dau un exemplu. Companiile care au accesat acest gen de garanții din partea FNGC avem bucuria că în proporție de peste 99% sunt în picioare și astăzi. Respectiv, sunt viabile”, a precizat Cătălin Leonte.
Dacă apreciezi știrea, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like!
