Programele cu finanțare subvenționată și granturi care au susținut mii de firme românești în perioada pandemiei și a crizei energetice intră acum în atenția Comisiei Europene.
Mesajul Bruxellesului este clar și schimbă radical filozofia ultimilor ani: banii ieftini nu mai sunt priviți doar ca soluții salvatoare, ci și ca surse care alimentează inflația.
Declarația directorului FNGCIMM
Directorul general al FNGCIMM, Cătălin Leonte, a explicat de ce programe precum IMM Invest nu vor mai continua în forma cunoscută până acum.
„S-a constatat că recurgerea la astfel de programe guvernamentale care au în componență partea de grant (…) nu face nimic altceva decât să introducă în piață niște bani mai ieftini, care produc inflație la rândul lor.”
Sfârșitul unei epoci
Bruxellesul nu interzice explicit astfel de programe, dar transmite clar că nu mai susține extinderea lor la nivel european. În locul schemelor generalizate, Comisia Europeană preferă acum programe țintite, strict controlate și legate de priorități precise: digitalizare, inovare și dezvoltare regională.
Noua strategie a FNGCIMM
FNGCIMM se află în faza de operaționalizare a patru programe europene dedicate digitalizării, inovării, economiei sociale și dezvoltării regionale. Instituția a trecut prin audituri europene timp de doi ani pentru a putea gestiona fonduri europene de garantare.
Accentul se mută de la „bani aproape gratis” spre selecție riguroasă, viabilitate economică și control strict al riscului.
Paradoxul momentului: Bani sunt, dar cerere nu mai este
Cea mai îngrijorătoare declarație a lui Cătălin Leonte este legată de cererea reală din piață:
„Au nevoie de bani multe firme, dar nu sunt viabile, din păcate, și în urma evaluărilor se constată că sunt în situație critică.”
FNGCIMM are disponibil echivalentul a aproximativ 1,8 miliarde euro pentru garanții, dar numărul firmelor care accesează aceste fonduri a scăzut semnificativ.
Rezultatele IMM Invest
În ciuda criticilor privind efectele inflaționiste, programul IMM Invest a avut o performanță bună din punct de vedere al riscului. Rata de neperformanță este de aproximativ 2,6% numeric și sub 2% valoric – mai bună decât media sistemului bancar.
Din cele aproximativ 81.000 de firme finanțate, doar puțin peste 2.000 au ajuns în dificultate.
Dacă apreciezi știrea, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like!
