Execuția bugetară a Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) pentru anul 2026 este „absolut rușinoasă”, în opinia ministrului Daniel Zamfir. Dintr-un buget de aproape 3,7 miliarde de lei alocat programelor cu impact major în economie, până la 21 octombrie au fost cheltuite doar 877 de milioane de lei, ceea ce reprezintă o execuție de 23,73%.
Ministrul a prezentat vineri situația cheltuielilor și a criticat în special nivelul redus al finanțărilor ajunse la întreprinderile mici și mijlocii, precum și faptul că investițiile în industria de apărare nu au fost realizate, deși existau bani prevăzuți în buget.
„Execuția bugetară la Ministerul Economiei este una absolut rușinoasă, pentru că era alocat un buget de 3,6 miliarde de lei și se ajunge, în final, undeva la 23%. Este extrem de puțin, având în vedere că sunt programe extrem de importante care ar fi trebuit să finanțeze micii antreprenori”, a declarat Daniel Zamfir.
Doar 23,73% din bugetul programelor economice a fost cheltuit
Potrivit situației prezentate de ministru, bugetul total alocat programelor cu impact major în economie pentru anul 2026 a fost de 3,695 miliarde de lei. Până la data de 21 octombrie au fost cheltuite 877 de milioane de lei, adică 23,73% din suma prevăzută.
Una dintre cele mai importante probleme semnalate este execuția redusă a programelor destinate antreprenorilor și IMM-urilor.
La Start-Up Nation – Fonduri Externe Nerambursabile, dintr-un buget de 898,36 milioane de lei au fost cheltuite numai 19,056 milioane de lei, ceea ce înseamnă o execuție de 2,12%.
Situația este asemănătoare în cazul programului de accelerare a dezvoltării IMM-urilor, unde din 123,507 milioane de lei au fost utilizați doar 2,272 milioane de lei, respectiv 1,84%.
Nici Programul Femeia Manager nu a înregistrat o execuție ridicată: din 112,597 milioane de lei alocați au fost cheltuiți 4,411 milioane de lei, adică 3,92%.
Cifrele ridică semne de întrebare privind capacitatea ministerului de a transforma bugetele aprobate în finanțări efective pentru firmele care ar trebui să beneficieze de aceste programe.
PNRR: doar 28% din fondurile bugetate au fost cheltuite
În cazul programelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), execuția bugetară a ajuns la 28,06%.
Din cele 1,544 miliarde de lei prevăzute în buget, au fost cheltuite 433,571 milioane de lei.
Ministrul Daniel Zamfir a atras atenția asupra diferenței dintre sumele bugetate și cele efectiv utilizate, în condițiile în care programele ar trebui să susțină investiții și dezvoltarea economiei.
O execuție redusă poate însemna întârzieri în implementarea proiectelor, dificultăți administrative sau decalaje între planificarea bugetară și ritmul efectiv al investițiilor. Datele prezentate nu detaliază însă cauzele fiecărei întârzieri.
Zero lei cheltuiți pentru investițiile în industria de apărare
Una dintre cele mai grave situații prezentate de ministru vizează investițiile în industria de apărare.
Pentru majorarea capitalului societăților din acest sector au fost alocate 311 milioane de lei, însă, până la data raportării, nu fusese cheltuit niciun leu.
Daniel Zamfir a calificat situația drept extrem de gravă și a afirmat că abia la finalul lunii octombrie au fost aprobate bugetele pentru două societăți din industria de apărare, deși acestea ar fi trebuit să beneficieze de finanțare încă din cursul anului.
„La două societăți din industria de apărare, ieri am semnat bugetul care trebuia alocat în anul 2026. Așadar, iată, la sfârșitul lunii octombrie, abia acum, pentru că timp de cinci luni nu li s-a aprobat bugetul. Este absolut inexplicabil”, a declarat ministrul.
Granturile pentru industria prelucrătoare au avut o execuție de aproape 88%
Nu toate programele ministerului au înregistrat însă rezultate slabe. Schema de ajutor de stat destinată acordării de granturi pentru investiții în industria prelucrătoare (DPIFI) a avut o execuție de 87,83%.
Din bugetul de 125,072 milioane de lei au fost cheltuite 109,851 milioane de lei.
Și programele pentru conservarea sau închiderea minelor au avut o execuție de 48,58%, cu 41,289 milioane de lei cheltuite din cele 85 de milioane de lei alocate.
În turism, execuția a fost mai redusă. Programul național de marketing și promovare turistică a cheltuit 3,863 milioane de lei dintr-un buget de 23,9 milioane de lei, adică 16,16%.
În cazul programului multianual de dezvoltare a destinațiilor, formelor și produselor turistice, execuția a ajuns la 45,01%, respectiv 9,047 milioane de lei din 20,1 milioane de lei.
Daniel Zamfir acuză: indemnizațiile conducerii au fost plătite, în timp ce firmele românești nu au primit finanțare
Ministrul Economiei a criticat și modul în care au fost administrate unele companii de stat și a făcut o comparație între sumele cheltuite pentru indemnizațiile consiliilor de administrație și cele ajunse la antreprenorii români.
Potrivit lui Zamfir, indemnizațiile din consiliile de administrație ar fi însumat peste trei milioane de lei anual, în timp ce pentru programul Start-Up Nation destinat IMM-urilor au fost cheltuite doar 2,12 milioane de lei.
Ministrul a afirmat că 37 de firme au ajuns în faliment și a pus în contrast situația acestora cu plata indemnizațiilor din consiliile de administrație.
„Sinecurile și-au luat banii, iar firmele românești falimentau. Rezultatul? 37 de firme au dat faliment în timp ce sinecuriștii își luau banii”, a susținut Daniel Zamfir.
Afirmațiile privind responsabilitatea conducerilor și legătura dintre execuția programelor și falimentul celor 37 de firme reprezintă acuzațiile ministrului și nu sunt demonstrate separat de cifrele bugetare prezentate.
Corpul de control, trimis la Radiocom. Ministrul suspectează posibila înstrăinare a unor active strategice
Daniel Zamfir a anunțat că a trimis corpul de control la Radiocom, societate pe care a descris-o drept una de interes strategic. Potrivit ministrului, există informații că în Consiliul de Administrație s-ar discuta înstrăinarea unor active strategice ale statului către companii private.
Zamfir a declarat că așteaptă concluziile verificărilor și a promis că rezultatele raportului vor fi făcute publice.
În cazul societății IOR, ministrul a anunțat schimbarea administratorului special. El a criticat faptul că, pe 19 octombrie, ar fi fost majorate indemnizațiile membrilor Consiliului de Administrație, în timp ce compania se confruntă cu probleme.
Daniel Zamfir a precizat că a semnat anularea ordinului prin care fuseseră majorate indemnizațiile.
Schimbări anunțate la ROMAERO și reorganizarea companiilor de stat
Ministrul a anunțat și măsuri privind ROMAERO, unde intenționează să convoace adunarea generală a creditorilor pentru schimbarea administratorului special.
Zamfir a criticat evoluția pierderilor companiei, afirmând că acestea au crescut de la 12 milioane de lei la 38 de milioane de lei. El a susținut, de asemenea, că ar fi existat intenții de înstrăinare a unor active ale companiei de stat.
În paralel, ministrul a prezentat un plan de reorganizare și comasare a unor societăți aflate în subordinea ministerului.
Săptămâna viitoare ar urma să fie convocate adunările generale ale acționarilor la Poșta Română și Romfilatelia, pentru demararea procedurilor de fuziune.
Alte două operațiuni anunțate vizează:
- fuziunea sau comasarea societăților Telegondola Mamaia și Mamaia SA Constanța;
- fuziunea sau comasarea Plafar SA cu Societatea Națională a Sării – Salrom.
De asemenea, Daniel Zamfir a anunțat că va începe discuțiile pentru reorganizarea ROMARM.
ROMARM ar urma să devină compania-mamă pentru filialele din teritoriu
Potrivit ministrului, obiectivul este ca ROMARM să devină o companie care să coordoneze toate filialele din teritoriu și să gestioneze programele SAFE.
„În programul de guvernare este stipulat ca ROMARM să devină o companie care să gestioneze toate filialele din teritoriu, să facem o companie «mamă» care să gestioneze programele SAFE”, a explicat Daniel Zamfir.
Execuția bugetară, testul capacității statului de a susține economia
Datele prezentate de ministrul Economiei arată un decalaj semnificativ între sumele aprobate și cele efectiv cheltuite, în special în programele destinate IMM-urilor și în investițiile din industria de apărare.
Execuția de numai 2,12% la Start-Up Nation și de 1,84% la programul de accelerare a dezvoltării IMM-urilor contrastează cu nevoia de finanțare a antreprenorilor și cu obiectivele declarate ale politicilor economice.
În același timp, execuția de 0% la investițiile în industria de apărare ridică întrebări privind planificarea și aprobarea bugetelor societăților din acest sector.
Rămâne de văzut dacă verificările anunțate la companiile de stat și reorganizările propuse vor conduce la schimbări concrete de administrare și la o utilizare mai eficientă a banilor publici.
Dincolo de acuzațiile politice, indicatorul esențial rămâne capacitatea ministerului de a transforma alocările bugetare în investiții, granturi și finanțări care ajung efectiv la firme și la economia reală.
