24% dintre angajații din România lucrează în ocupații expuse, cel puțin parțial, inteligenței artificiale generative, cea mai mică pondere din cele 28 de state europene analizate. Media UE este de 32%, potrivit unei analize realizate de XTB.
Analiza arată că declinul demografic ar putea apăsa mai mult pe piața muncii până în 2035 decât eliminarea de posturi prin automatizare.
România, sub Islanda, Letonia și Cehia la expunerea la AI generativă
Cu o expunere de 24%, România se situează sub nivelurile din Islanda, Letonia și Cehia.
La polul opus se află Luxemburg, cu 48%, și Țările de Jos, cu 39%. În majoritatea celorlalte state, ponderea este între 29% și 35%.
- România – 24% dintre angajați în ocupații expuse;
- media UE – 32%;
- Țările de Jos – 39%;
- Luxemburg – 48%.
Analiștii XTB precizează că expunerea nu echivalează cu dispariția locurilor de muncă. Indicatorul măsoară proporția angajaților din ocupații în care AI poate prelua o parte dintre sarcini.
În multe cazuri, efectul probabil este schimbarea modului de lucru și a structurii sarcinilor, nu eliminarea postului.
Lipsa oamenilor, o problemă mai mare decât pierderea posturilor
În cele 28 de state analizate, numărul net de locuri de muncă ce ar putea dispărea din cauza AI este de cel mult aproximativ 2% din total.
În România, problema mai mare ar putea fi lipsa persoanelor disponibile pentru posturile rămase. Calculul ia în considerare atât locurile de muncă eliminate și create de AI, cât și scăderea populației de vârstă activă.
Rezultatul este un deficit de forță de muncă de aproximativ 7,7% din numărul actual de locuri de muncă, până în 2035. Astfel, AI ar putea reduce o parte din necesarul de angajați, dar nu suficient pentru a compensa declinul demografic.
Munca repetitivă de birou, mai expusă decât cea din fabrici
Cele mai expuse sunt ocupațiile cu o componentă repetitivă importantă. Exemplele includ introducerea datelor și activitatea de tip call center.
Ocupațiile manuale, cele din fabrici, operarea utilajelor sau asamblarea nu par amenințate direct în aceeași măsură. Analiza avertizează însă că impactul indirect poate deveni relevant pe termen lung. Motivul este combinarea tot mai strânsă a AI cu robotica și automatizarea producției.
Observația contează pentru economiile cu pondere industrială ridicată, cum este cea a Brașovului și a Regiunii Centru.
Tinerii de la început de carieră, categoria cu riscul cel mai ridicat
Analiștii XTB indică un risc pe care cifrele nu îl surprind complet: impactul asupra pozițiilor entry-level. Un studiu Stanford din 2025 arată că, în SUA, numărul tinerilor de 22-25 de ani din profesiile cele mai expuse AI a scăzut cu 13%.
Pentru angajații mai în vârstă, situația a rămas stabilă. Sarcinile simple, prin care tinerii învață meseria, sunt printre primele ce pot fi preluate de AI. XTB mai notează că tehnologia nu doar elimină posturi. Ea poate genera activități noi și poate crește productivitatea în anumite domenii.
Sursa datelor: analiza XTB privind expunerea pieței muncii la inteligența artificială generativă.
Foto: Arhiva eKRONomica.ro