Un singur indicator de risc pozitiv din cei 23 analizați poate trimite un decont de TVA la inspecție fiscală anticipată. Camera Consultanților Fiscali spune că noul ordin ANAF continuă să perturbe fluxurile de numerar ale firmelor.
Mecanismul se aplică deconturilor depuse începând cu luna octombrie 2026.
Ce schimbă OPANAF 1425/16.10.2026 față de ordinul din septembrie
Ordinul adoptat la 21 septembrie 2026 a produs blocaje în administrațiile fiscale. Cauza a fost aplicarea retroactivă a analizei de risc.
Au fost vizate deconturi anterioare, deja analizate și validate, dar nerambursate efectiv. Noul ordin a eliminat retroactivitatea și unul dintre cele 24 de criterii. Rămân 23 de indicatori de risc.
„Noul Ordin a eliminat doar această retroactivitate, dar a lăsat fondul problemei nerezolvat”, a spus Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali.
Verdictul nu vine dintr-un scor agregat, ci dintr-un singur indicator
Potrivit Camerei, problema nu este numărul sau conținutul criteriilor. Problema este conceptul mecanismului de analiză a riscului de rambursare necuvenită.
Decontul nu este evaluat printr-un punctaj cumulat, comparat cu un prag acceptabil stabilit de ANAF.
Este suficient ca un singur indicator din 23 să fie pozitiv. Decontul intră atunci în baza de date specială și merge la inspecție anticipată.
Firmele aflate în faza de investiții, printre cele mai expuse
Un contribuabil care investește înregistrează TVA deductibilă mare tocmai din acest motiv. Ordinul califică situația drept risc prin două criterii:
- criteriul nr. 6 – creșterea semnificativă a sumei solicitate la rambursare;
- criteriul nr. 11 – înființarea firmei cu mai puțin de 6 luni înainte de depunerea decontului.
Amânarea rambursării împiedică firmele să finalizeze investițiile sau să treacă la etapa următoare.
În proiectele cu fonduri europene, TVA nu este eligibilă și trebuie prefinanțată. Întârzierea poate compromite graficul de implementare și poate atrage corecții financiare.
Lichiditățile blocate sunt, de regulă, cele destinate echipamentelor, extinderii capacităților, piețelor noi și cofinanțării proiectelor.
Acționariatul și furnizorii pot atrage firma în categoria de risc
Prin criteriile legate de acționariat, o firmă fără deficiențe proprii poate fi încadrată direct în risc mare. Este suficient ca un acționar, asociat sau administrator să figureze în baza de date specială.
Ponderea participației sau puterea de decizie nu contează, arată Camera Consultanților Fiscali.
În grupurile cu acționari comuni, blocajul unei entități se poate extinde la întregul grup. Sunt afectate simultan societăți care se finanțau reciproc.
Introducerea termenului „semnificativ” în trei criterii nu rezolvă problema. Sintagma nu este definită transparent în OPANAF 1425/16.10.2026.
Criteriul nr. 14 sancționează contribuabilul pentru fapta altcuiva. Firma nu poate verifica dacă furnizorul are declarații nedepuse, restanțe sau neconcordanțe.
Aceste informații sunt acoperite de secretul fiscal. Contribuabilul ajunge să își aleagă furnizorii după conformarea fiscală, nu după preț și calitate.
Costul de finanțare a TVA și efectele asupra competitivității exportatorilor
Firmele expuse suportă un cost de finanțare a TVA plătită furnizorilor, recuperată cu întârziere nerezonabilă. Concurenții din alte state membre nu au acest cost.
Pentru activitățile orientate spre export, efectul se vede în prețuri și marje. Competitivitatea exportatorilor români poate fi afectată.
Scopul declarat al mecanismului este protejarea bugetului împotriva rambursărilor necuvenite. Aplicat extensiv, asupra firmelor fără risc real, efectul poate fi opus.
Camera Consultanților Fiscali descrie lanțul de efecte astfel:
- lipsa lichidităților și investițiile amânate reduc activitatea, cifra de afaceri și profitul;
- bugetul încasează mai puțin impozit pe profit și mai puțină TVA colectată pe piața internă;
- firmele reduc costurile, iar cheltuielile de personal sunt de regulă primele vizate;
- scad încasările din CAS, CASS, contribuția asiguratorie pentru muncă și impozitul pe salarii;
- cresc cheltuielile pentru șomaj și, eventual, pentru asistență socială.
Disponibilizările reduc și consumul, cu efect asupra TVA încasate la nivelul economiei.
Pentru firmele cu marje mici sau fără acces la finanțare, un blocaj prelungit poate duce la incapacitate de plată și insolvență.
În insolvență, creanțele fiscale se recuperează de regulă doar parțial. Statul pierde astfel mai mult decât suma de rambursat, a cărei verificare a justificat blocajul.
Apelul la monitorizare și la ținte mai precise împotriva fraudei
Doru Dudaș, fost director general în Ministerul Finanțelor și fost vicepreședinte ANAF, susține scopul declarat al mecanismului. El consideră însă că mijlocul ales este eronat.
Dudaș a comparat abordarea cu mitul grecesc al Patului lui Procust. Riscul vizează atât agenția fiscală, cât și economia.
El cere Ministerului Finanțelor o monitorizare atentă a rambursărilor de taxă care ajung efectiv în economie. Comparația ar trebui făcută cu totalul deconturilor cu opțiune de rambursare depuse din octombrie.
„Frauda fiscală nu se combate prin amputarea procustiană a tuturor contribuabililor, ci prin identificarea foarte bine țintită a fraudatorilor”, a afirmat Dudaș.
Sursa datelor: Camera Consultanților Fiscali; OPANAF 1425/16.10.2026.
Foto: Economedia