Deficitul bugetului general consolidat a ajuns la 76,44 miliarde lei în perioada ianuarie – iulie 2025, reprezentând 4,04% din PIB, potrivit datelor publicate joi de Ministerul Finanțelor.
În aceeași perioadă din 2024, deficitul era de 71,04 miliarde lei, adică exact 4,04% din PIB, ceea ce arată că România continuă să înregistreze presiuni mari pe finanțele publice.
Veniturile statului, în creștere față de 2024
- Veniturile totale au ajuns la 370,77 miliarde lei (+11,8% an/an), ceea ce înseamnă o majorare de 0,74 puncte procentuale ca pondere în PIB.
Principalele surse de venituri:
- Impozitul pe salarii și venit – 35,31 miliarde lei (+21,3%), impulsionat de dividendele distribuite în 2024 și eliminarea unor facilități fiscale.
- Contribuțiile de asigurări sociale – 121,07 miliarde lei (+10,8%), influențate de transferul mai ridicat către Pilonul II de pensii.
- Impozitul pe profit – 26,17 miliarde lei (+11,1%).
- TVA net – 69,99 miliarde lei (+5,7%), cu rambursări mai mari către firme.
- Accize – 26,67 miliarde lei (+13,2%).
- Venituri nefiscale – 34,71 miliarde lei (+8,9%).
- Sume rambursate de UE – 28,62 miliarde lei (+33,6%).
Cheltuieli accelerate: peste 447 miliarde lei
Cheltuielile bugetului general consolidat au urcat la 447,21 miliarde lei (+11,1% față de 2024), ceea ce înseamnă o creștere de 0,7 puncte procentuale ca pondere în PIB.
Cele mai importante categorii de cheltuieli:
- Cheltuieli de personal – 99,72 miliarde lei (+7,9%).
- Bunuri și servicii – 53,59 miliarde lei (+0,5%).
- Dobânzi – 31,71 miliarde lei (+9,83 miliarde lei).
- Asistență socială – 147,54 miliarde lei (+14,7%).
- Subvenții – 7,66 miliarde lei (inclusiv transport și energie).
- Alte cheltuieli (burse, culte, despăgubiri ANRP) – 11,08 miliarde lei.
- Proiecte cu fonduri europene – 34,76 miliarde lei (+23,4%).
- Investiții – 61,68 miliarde lei (+8,23%).
Context și riscuri pentru finalul anului
Bugetul pentru 2025 a fost construit pe o creștere economică estimată de 2,5%, dar și deficitul bugetar țintit la 7% din PIB.
După doar șapte luni, România a ajuns deja la 4,04% din PIB, ceea ce pune presiune pe ultimele luni ale anului.
Riscurile majore identificate:
- accelerarea datoriei publice prin creșterea cheltuielilor cu dobânzile,
- presiuni pe cheltuielile sociale și salariale,
- posibila depășire a țintei de deficit convenite cu Comisia Europeană.
România reușește să încaseze mai mult la buget, dar ritmul de creștere al cheltuielilor și costul datoriei publice fac ca deficitul să rămână la un nivel critic. Dacă tendința continuă, guvernul riscă să depășească semnificativ pragul de 7% din PIB la finalul lui 2025, ceea ce ar putea atrage presiuni suplimentare din partea Uniunii Europene și a piețelor financiare.
Dacă apreciezi știrea, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like!
