Aproximativ 1,8 milioane de români ar putea ieși la pensie la limită de vârstă în primii cinci–șase ani după 2030. Președinta CNPP, Valentina Robu, spune că sistemul public „va funcționa”.
Estimarea vizează „generația decreței”, formată în contextul politicilor demografice din perioada comunistă. Între 1967 și 1972 s-au născut peste două milioane de copii.
Cum poate schimba generația decreței raportul dintre contributori și pensionari
Ajungerea unor generații numeroase la vârsta pensionării poate modifica raportul dintre cei care contribuie și cei care primesc pensie. Fenomenul, numit „marea pensionare”, ar putea crește presiunea asupra contribuțiilor și asupra pieței muncii.
Ieșirile nu vor avea loc într-un singur an. Calendarul individual diferă, iar pensionarea anticipată este distinctă de pensia la limită de vârstă.
Argumentul CNPP: contează contribuțiile efective plătite în România
Valentina Robu respinge ideea unui colaps automat. „Sistemul de pensii va funcționa”, a declarat ea.
Potrivit sale, situația a fost analizată în timpul reformei pensiilor, împreună cu Ministerul Finanțelor și cu consultanță din partea Băncii Mondială.
Analiza se bazează pe datele din declarația 112. Aproximativ un milion de persoane din categoria analizată apar în sistem. Vechimea acestora variază de la o lună la 26 de ani. Sunt și cazuri cu doar cinci, șapte sau nouă ani de activitate.
Șefa CNPP interpretează perioadele scurte ca indiciu că mulți au lucrat în afara țării. „Calculul se va face strict pe ce au contribuit în România”, a spus Robu, referindu-se la partea suportată de sistemul național.
Pensia din România, completată de drepturi din alte state europene
Venitul plătit de sistemul românesc va fi completat cu drepturile rezultate din contribuții în alte state europene. O parte mai mică plătită de România nu înseamnă automat că întreaga pensie va fi limitată la acea sumă.
Declarațiile privesc o categorie de viitori pensionari. Ele nu stabilesc valoarea pensiei unei anumite persoane. Robu nu a anunțat o sumă identică pentru toți și nici o reducere a pensiilor aflate în plată.
Presiunea bugetară: raport de 10 la 9 și diferențe regionale mari
Pentru 2026, raportul dintre salariați și pensionari este de circa 10 la 9 la nivel național. Diferențele teritoriale arată o bază de contribuții distribuită inegal:
- București–Ilfov – 10 salariați la 4 pensionari;
- media națională – 10 salariați la 9 pensionari;
- Vaslui, Neamț și Teleorman – 10 salariați la 14 pensionari.
Cheltuielile lunare pentru pensii depășesc 13 miliarde de lei, pe fondul unui spor natural negativ. Evaluarea optimistă a CNPP nu elimină presiunile asupra bugetului. Ea nu indică însă un faliment inevitabil după 2030.
Sursa datelor: Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), declarațiile Valentinei Robu.
Foto: Sursă Economică