Un atac cibernetic poate amplifica semnificativ retragerile de depozite și poate genera deficite importante de lichiditate în sectorul bancar. Avertismentul îi aparține prim-viceguvernatorului BNR, Leonardo Badea.
Declarația a fost făcută miercuri, la conferința „Cyber Security – Dinamica Criptoactivelor”, organizată la Banca Națională a României.
Riscul se manifestă dacă băncile și autoritățile nu iau măsuri suplimentare.
Ce a arătat testul de stres cibernetic al băncilor
BNR a derulat un exercițiu macroprudențial de testare la stres cibernetic a instituțiilor de credit. Exercițiul a fost realizat împreună cu BCE și cu alți parteneri strategici.
Scenariul a vizat continuarea activității atunci când un incident afectează sistemele informatice principale. A fost testată și reacția în situația în care principalul canal de comunicare devine indisponibil, iar pe rețelele sociale circulă știri negative.
„Dificultățile operaționale pot deveni rapid o problemă de încredere”, a afirmat Badea.
Băncile participante au planuri de continuitate a activității și centre operaționale de securitate. Potrivit oficialului, aceste măsuri nu sunt suficiente.
O a doua constatare privește dependența băncilor de furnizorii de tehnologie. Indisponibilitatea unui furnizor critic se poate transmite rapid asupra operațiunilor și serviciilor pentru clienți, mai ales când înlocuirea este dificilă.
Prim-viceguvernatorul a cerut ca pregătirea să acopere prevenirea, detectarea, reacția și restabilirea serviciilor. El a indicat testarea periodică și supravegherea furnizorilor terți drept elemente esențiale.
România recuperează decalajul la plățile fără numerar
Potrivit statisticilor BCE, în zona euro s-au efectuat în semestrul II din 2025 peste 83 de miliarde de plăți fără numerar. Volumul este cu aproape 7% mai mare decât cu un an înainte.
La o populație de circa 350 de milioane de locuitori, rezultă în medie peste o plată pe zi pentru fiecare locuitor.
- zona euro – peste 83 de miliarde de plăți fără numerar, în creștere cu aproape 7%;
- România – număr de plăți fără numerar în creștere cu peste 37%;
- România – plăți zilnice pe locuitor la aproximativ jumătate din media zonei euro.
Ritmul de creștere din România este de peste cinci ori mai alert decât în zona euro. Digitalizarea plăților crește însă dependența economiei de infrastructurile digitale.
Criptoactivele: adopție ridicată și piețe în expansiune
Rata de adopție a criptoactivelor în rândul populației de 18–64 de ani a fost estimată la 14,9% în 2025. Nivelul este printre cele mai ridicate din Europa.
Conform unor estimări preliminare, deținerile populației ar putea ajunge la 12,9 miliarde de euro.
- acțiuni tokenizate în Europa – circa 1,9 miliarde de euro în iunie 2026, față de aproximativ 300 de milioane de euro la finalul lui 2024 (ESMA);
- stablecoin-uri la nivel global – capitalizare de circa 310 miliarde de dolari, din care USDT și USDC dețin aproximativ 85%;
- stablecoin-uri ancorate la euro – circa 822 de milioane de dolari, sub 0,3% din piața americană.
Piața tokenizată rămâne redusă față de piețele tradiționale. Creșterea de peste șase ori în 18 luni arată însă viteza transformării.
Badea a subliniat importanța guvernanței, transparenței și administrării riscurilor, în contextul concentrării pieței în jurul câtorva emitenți.
Pontes, euro digital și riscurile noilor tehnologii
La 21 septembrie, Eurosistemul a pus în funcțiune Pontes, o punte între platformele noi și sistemul de plăți al băncilor centrale. Soluția permite decontarea tranzacțiilor cu active tokenizate în bani de bancă centrală.
Pontes se bazează pe testele din 2024, cu 64 de participanți și tranzacții de aproape 1,6 miliarde de euro.
Oficialul BNR a citat o analiză ESMA: în majoritatea cazurilor, tokenul reprezintă o creanță asupra unui intermediar, nu acțiunea propriu-zisă. În multe structuri, tokenul circulă pe registrul distribuit, dar banii se decontează în afara lui.
Digitalizarea adaugă și dependența de puțini furnizori, de la servicii cloud la custodia cheilor criptografice. Fiecare verigă din lanț devine o posibilă suprafață de atac.
Inteligența artificială poate verifica codul contractelor inteligente și monitoriza tranzacțiile în timp real. Aceleași capabilități pot fi folosite și pentru exploatarea vulnerabilităților.
- numărul vulnerabilităților software publicate global în primele trei trimestre din 2026 a depășit totalul anului anterior;
- în peste 70% din cazuri, exploatarea a început aproape imediat după publicare;
- în iunie 2026, Comitetul European pentru Risc Sistemic a emis un avertisment privind riscurile cibernetice sistemice.
În proiectul euro digital, Parlamentul European și-a adoptat în iulie mandatul de negociere. BCE a selectat 36 de furnizori de servicii de plată pentru un program-pilot de 12 luni.
Pilotul începe în a doua jumătate a anului viitor. Prima emisiune este vizată pentru 2029, condiționat de adoptarea cadrului legislativ.
Poziția Parlamentului European prevede că băncile din statele din afara zonei euro, inclusiv România, ar putea distribui euro digital. Dacă prevederea rămâne în regulament, subiectul devine concret pentru piața românească.
„Încrederea se construiește prin reguli clare, prin instituții credibile și prin sisteme pe care le protejăm împreună”, a concluzionat Badea.
Sursa datelor: Banca Națională a României (BNR), Banca Centrală Europeană (BCE), Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), Rezerva Federală a SUA.