APAPR propune majorarea graduală a contribuției la Pilonul 2 de la 4,75% la 6% până în 2031. Sistemul însumează 8,5 milioane de participanți și active nete de 237 de miliarde de lei.
Propunerea a fost prezentată de Cristian Pascu, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).
Ea a fost formulată la a XII-a Conferință Internațională ISF, dedicată piețelor financiare în orizontul 2030.
Creștere graduală a contribuției în perioada 2028-2031
APAPR propune majorări de 0,25-0,50 puncte procentuale anual, în intervalul 2028-2031. Scopul este o implementare sustenabilă din punct de vedere bugetar.
Potrivit legii inițiale, contribuția ar fi trebuit să atingă 6% încă din 2016. Nivelul actual este de 4,75%.
Majorarea este deja asumată de România prin Planul Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu 2025-2031. Documentul a fost agreat de Guvern cu Comisia Europeană.
Pascu a arătat că, pe lângă reducerea deficitului, sunt necesare reforme structurale și măsuri pentru veniturile viitorilor pensionari.
El a subliniat că contribuțiile reprezintă proprietatea individuală a participanților. Stabilitatea regulilor este esențială pentru încrederea în sistem.
Randament mediu de 8,5%, peste inflația de 4,8%
Dimensiunea celor două piloni de pensii private, potrivit datelor APAPR:
- Pilonul 2 – 8,5 milioane de participanți și active nete de 237 de miliarde de lei;
- Pilonul III – 1,15 milioane de participanți și active nete de 8,9 miliarde de lei.
Fondurile administrate privat au generat un câștig net de 95,5 miliarde de lei în 18 ani de funcționare.
Randamentul mediu anual a fost de 8,5%, față de o inflație medie anuală de 4,8%. Pilonul 2 a efectuat plăți de 8,5 miliarde de lei către circa 365.000 de beneficiari și moștenitori.
Pilonul III: plafonul fiscal de 400 de euro, neschimbat de aproape 18 ani
Deductibilitatea este de 400 de euro anual pentru contribuțiile individuale și 400 de euro pentru cele ale angajatorilor. Plafonul a rămas neschimbat de aproape 18 ani.
În aceeași perioadă, salariul mediu pe economie a crescut de peste cinci ori. Relevanța economică a stimulentului fiscal s-a diminuat semnificativ.
O propunere legislativă vizează majorarea plafonului la 1.200 de euro anual. O variantă mai ambițioasă ar lega deductibilitatea de trei-patru salarii minime brute pe an.
Pascu a cerut și stimularea angajatorilor să contribuie prin beneficii extrasalariale. Astfel, Pilonul III ar deveni o componentă mai importantă a economisirii voluntare.
Fondurile de pensii, investitori de prim rang în economia românească
Rolul fondurilor în finanțarea economiei și a statului, conform datelor prezentate:
- circa 95% din active sunt investite în România;
- capitalul acumulat reprezintă aproximativ 12% din PIB;
- dețin circa 10% din datoria publică a României;
- au 27% din achizițiile de titluri de stat, fiind al doilea cumpărător ca mărime;
- controlează 45-50% din free-float-ul Bursei de Valori București (BVB) și peste 10% din capitalizarea totală a pieței.
Concentrarea acestor active în economia internă face ca fondurile să influențeze lichiditatea pieței de capital. Ele susțin și listările de companii.
În perspectiva anului 2030, fondurile ar putea deveni o sursă tot mai importantă de capital autohton. Țintele includ infrastructura, energia, tranziția verde și digitalizarea.
Pentru aceasta, APAPR cere predictibilitate legislativă, consolidarea Pilonului 2 și stimularea Pilonului III. Asociația cere și un tratament fiscal adecvat economisirii pe termen lung.
Sursa datelor: Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), prin Agerpres.
Foto: Economica.net