Hidroelectrica propune o investiție de 1.410 mil. lei (277 mil. euro) pe Oltul inferior, fără TVA. Proiectul are o rată internă de rentabilitate de 14,2% și o recuperare în 5,5 ani.
Detaliile apar în materialele pentru AGEA din 22 decembrie, publicate vineri.
Panouri plutitoare și baterii la cinci hidrocentrale
Proiectul prevede câte 20 MWp de panouri plutitoare la fiecare dintre cele cinci hidrocentrale. La fiecare amplasament vor fi instalate și baterii Li-ion de 40 MW/160 MWh.
Investiția vizează centralele din aval pe Olt:
- Ipotești;
- Drăgănești;
- Frunzaru;
- Rusănești;
- Izbiceni.
Finanțarea provine din surse proprii. Proiectul include pilotul Nufărul, de 10 MW, aflat în execuție la Ipotești.
Scenariul cu stocare, mai scump, dar mai rentabil
Compania a analizat trei scenarii. Cel propus, „Scenariul 3”, este singurul care include stocare.
Scenariul 2 avea aceeași putere pe panouri, de 100 MWp, și aceeași producție estimată, de 124,7 GWh pe an. Costul era însă de 479 mil. lei (94 mil. euro).
- Scenariul 3 – rentabilitate internă de 14,2%, recuperare în 5,5 ani, cost de 1.410 mil. lei;
- Scenariul 2 – rentabilitate internă de 11,4%, recuperare în 7 ani, cost de 479 mil. lei.
Producția estimată este identică în ambele variante. Diferența de rentabilitate provine, așadar, din componenta de stocare.
Vâja, Brădișor și Cerna-Belareca: proiecte sub pragul de rentabilitate
Acționarii votează indicatorii pentru etapa a II-a a complexului Cerna-Motru-Tismana. Lucrările la barajul Vâja au fost întrerupte în 2012, în timpul insolvenței.
Restul de executat costă 188 mil. lei (35 mil. euro), fără TVA. Din această sumă, 87 mil. lei revin barajului și 101 mil. lei regularizării râului Tismana.
Investiția este sub pragul de rentabilitate. Compania a ales varianta „cu costuri minime, pe considerente de funcționare în siguranță”.
Potrivit notei, descărcătorul actual are „caracter provizoriu”. Dacă viiturile nu pot fi evacuate, deversarea peste coronament „poate conduce la cedarea barajului”.
Studiul citat menționează posibila afectare a barajului Clocotiș. Ar putea fi afectate și localitățile Gureni, Frâncești, Peștișani, Brădiceni și Hobița.
În iunie 2020, apa a depășit cu circa 16 cm coronamentul barajului de beton.
La CHE Brădișor, Consiliul de Supraveghere a aprobat o nouă estimare pentru retehnologizare, de 961 mil. lei (188 mil. euro). Durata lucrărilor este de cinci ani.
Ultimele trei licitații au fost anulate. La ultima a existat o singură ofertă, de 132 mil. euro, cu aproximativ 24% peste valoarea estimată de 106 mil. euro.
Pentru amenajarea Cerna-Belareca, lucrările rămase sunt evaluate la 455 mil. lei (91 mil. euro). Indicatorii financiari sunt sub pragul de rentabilitate, cu o recuperare în 21 de ani.
Abandonul lucrărilor ar costa 239 mil. lei (48 mil. euro).
Certificate verzi, contracte IT și condițiile votului
Acționarii vor fi informați despre certificatele verzi cumpărate în aprilie, în valoare de 130 mil. lei (24 mil. euro). În iulie, achizițiile au fost de 101 mil. lei (19 mil. euro).
Contractul cu asocierea Focality – Gentec Data, pentru licențe SAP și servicii de suport, a fost suplimentat cu 3 mil. lei (0,5 mil. euro). Valoarea inițială era de 31 mil. lei (6 mil. euro).
AGEA aprobă și documentațiile pentru certificatele de proprietate asupra a 453.494 mp de teren. Terenul este ocupat de canalele de derivație de la Râu de Mori, în județul Hunedoara.
În AGOA, acționarii votează acte adiționale la contractele membrilor Consiliului de Supraveghere. Singura modificare privește decontarea cheltuielilor de cazare, diurnă și transport, „în țară sau în străinătate”.
Potrivit Legii 172/2026, la companiile de stat listate aceste cheltuieli nu reprezintă beneficii.
Pot vota acționarii înregistrați la 9 decembrie. Statul român, prin Ministerul Energiei, este acționarul majoritar.
Sursa datelor: materialele Hidroelectrica pentru AGEA și AGOA din 22 decembrie.