Camera Deputaților a majorat la 50.000 de lei plafonul zilnic pentru plățile cash, prin votul din 18 noiembrie 2026. Votul a fost 173 pentru, 5 împotrivă și 67 de abțineri.
Proiectul a fost inițiat de parlamentari AUR și modifică Legea nr. 70/2015. Inițiativa a primit avize negative din partea Guvernului, a BNR și a Consiliului Economic și Social.
Ce prevede proiectul adoptat de Camera Deputaților
Proiectul introduce un plafon unic de 50.000 de lei pentru încasările și plățile în numerar vizate de lege. În prezent, legea prevede plafoane de 5.000 sau 10.000 de lei, în funcție de tipul operațiunii.
Noile reguli se aplică firmelor, PFA-urilor, întreprinderilor individuale și familiale, liber-profesioniștilor și altor entități economice. Inițiatorii susțin că majorarea reduce birocrația și îi ajută pe micii comercianți și antreprenori care folosesc frecvent numerarul.
Deputatul AUR Gabriel Florea, unul dintre inițiatori, a afirmat că limitele actuale nu mai corespund volumului tranzacțiilor și costurilor din economie.
Senatul respinsese anterior proiectul, dar Camera Deputaților este for decizional în acest caz. Pentru a deveni aplicabilă, legea trebuie promulgată de președintele României și publicată în Monitorul Oficial.
Avize negative de la instituțiile care au analizat proiectul
Potrivit informațiilor publicate de G4Media, proiectul a adunat mai multe poziții critice în procesul legislativ:
- Guvernul – aviz negativ;
- Banca Națională a României – a transmis că nu avizează propunerea legislativă;
- Consiliul Economic și Social – aviz nefavorabil;
- Senatul – a respins anterior inițiativa.
Gabriela Horga (PNL), președinta Comisiei pentru buget, finanțe și piață de capital din Senat, a criticat măsura. Potrivit ei, tranzacțiile devin mai greu de urmărit, iar riscul de evaziune și spălare a banilor crește.
Horga a invocat salariul mediu net de 5.717 lei din septembrie. Un plafon de 50.000 de lei înseamnă aproape nouă salarii medii. Ea a mai spus că proiectul majorează de 5 ori plafonul pentru persoane fizice și comercianți, față de 10.000 de lei.
Pentru persoanele juridice, creșterea ar fi de 10 ori, potrivit aceleiași surse. Senatoarea amintește că limitele există în legislația românească de 11 ani.
Specialiștii: un plafon neputând fi justificat și un efect incert asupra evaziunii
Avocatul fiscalist Gabriel Biriș a susținut aviz negativ în CES, însă consideră tema un non-subiect. Argumentul său este că limita introdusă acum un deceniu nu a redus vizibil gap-ul de TVA. Biriș susține că restricția i-a împins pe unii spre evaziune, de exemplu la saloanele de nunți și botezuri.
Acolo se plătește un avans, iar restul se achită după eveniment, din banii primiți în plicuri. „Lucrurile nu sunt nici albe, nici negre”, a spus avocatul, care se întreabă de ce s-a ales cifra de 50.000 de lei. El avertizează totuși că, în retailul mic, poate apărea tentația de a nu cere și de a nu emite bon fiscal.
Alex Milcev, liderul departamentului de asistență fiscală și juridică de la EY România, numește majorarea „exagerată și nejustificată”. El spune că de ani de zile nu a auzit pe nimeni plângându-se de limita actuală. Milcev admite că plafonul poate fi discutat și ajustat, dar nu vede justificarea unei creșteri de 10 ori.
Riscul principal: extinderea zonei gri din economie
Potrivit lui Milcev, utilizarea excesivă a numerarului avantajează în primul rând zona gri a economiei. „Nu înseamnă că toți comercianții vor face evaziune, dar e o tentație”, a spus consultantul.
El estimează că poarta de acces către evaziune se lărgește, fără câștiguri vizibile pentru contribuabili. Milcev subliniază că direcția globală este spre digitalizare, inclusiv în cazul afacerilor mici.
Analiza cost-beneficiu este, în opinia sa, între „avantaje foarte nesigure și relative” și un risc mai ridicat de evaziune. Consultantul spune că speră ca măsura să nu fie adoptată în forma actuală.
Sursa datelor: Camera Deputaților, G4Media și Economedia, declarațiile oficialilor și specialiștilor citați, Legea nr. 70/2015.
Foto: Economedia