Știrile zilei

Comisia Europeană: PIB-ul României scade cu 0,3% în 2026, iar inflația medie urcă la 7,9%

Apostol Cristian

Comisia Europeană: PIB-ul României scade cu 0,3% în 2026, iar inflația medie urcă la 7,9% - Foto: Sursă Economică

Economia României ar urma să se contracteze cu aproximativ 0,3% în 2026, potrivit Comisiei Europene. Inflația medie ar urma să urce la 7,9%, de la 6,8% în 2025.

Prognoza indică o revenire a creșterii economice la 1,8% în 2027 și la 2,2% în 2028.

Consolidarea fiscală reduce consumul privat și frânează economia

Executivul comunitar arată că economia a scăzut în ultimul trimestru din 2025 și în primul semestru din 2026. Consumul privat s-a redus cu peste 2%, pe fondul înghețării salariilor și pensiilor publice.

Inflația, la aproape 10%, a diminuat suplimentar venitul disponibil al gospodăriilor. Investițiile private au fost afectate de instabilitatea politică, de incertitudinile economice și de scumpirea energiei.

Investițiile publice finanțate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență au accelerat și au compensat parțial cererea internă slabă. În a doua jumătate a lui 2026, economia ar urma să se stabilizeze, pe fondul revenirii graduale a cererii gospodăriilor.

Exporturile rezistente și finalizarea proiectelor din PNRR sprijină, de asemenea, această stabilizare.

Inflația rămâne peste ținta BNR până în 2028

Inflația a accelerat în a doua parte a lui 2025, după majorarea TVA și a accizelor. Eliminarea plafonării prețurilor la electricitate pentru gospodării a adăugat presiune.

În 2026, prețurile au crescut pe fondul scumpirii țițeiului și al secetei severe care a afectat piața electricității. Prognoza inflației medii anuale, comparată cu ținta BNR de 2,5% ±1 punct procentual:

  • 2025 – 6,8%;
  • 2026 – 7,9%;
  • 2027 – 4,4%;
  • 2028 – 3,8%.

Introducerea sistemului ETS2 de comercializare a certificatelor de emisii în 2028 ar încetini procesul de dezinflație. Pe măsura scăderii inflației, politica monetară ar urma să se relaxeze, ceea ce ar îmbunătăți condițiile de finanțare și ar sprijini creditarea.

Deficitul scade la 6% din PIB, dar datoria urcă spre 64%

Deficitul guvernamental ar urma să scadă de la 7,8% din PIB în 2025 la 6% în 2026. Scăderea reflectă măsurile de consolidare din a doua parte a lui 2025 și controlul strict al execuției bugetare.

Cheltuielile curente ar urma să scadă cu aproximativ un punct procentual din PIB în 2026. Majorările de taxe adoptate în 2024 și 2025 ar urma să adauge 1,2 puncte procentuale din PIB la venituri.

Traiectoria deficitului și a datoriei, ca pondere în PIB, este următoarea:

  • deficit 2025 – 7,8%;
  • deficit 2026 – 6%;
  • deficit 2027 – 5,8%;
  • deficit 2028 – 5,6%;
  • datorie guvernamentală – de la circa 59% în 2025 la circa 64% în 2028.

Datoria crește deoarece deficitele primare ridicate și plățile de dobânzi depășesc ritmul de creștere a PIB nominal. Cheltuielile cu apărarea ar urma să urce de la 1,7% din PIB în 2025 la 2,2% în 2028.

Ele ar fi sprijinite de împrumuturile din programul SAFE.

Piața muncii: șomajul atinge un vârf de 6,7% în 2026

Condițiile de pe piața muncii s-au deteriorat încă din 2025, pe fondul creșterii economice lente. Scăderea numărului de angajați ar urma să continue în 2026, iar rata șomajului ar atinge circa 6,7%.

După înghețarea salariilor în 2025 și 2026, creșterea salariilor nominale s-a redus rapid. Salariile reale au scăzut în ambii ani, iar moderarea ar urma să continue în perioada de prognoză. Comisia consideră că această moderare sprijină competitivitatea externă.

Riscuri pentru industria auto și implicații pentru economia Brașovului

Riscurile la adresa prognozei de creștere sunt înclinate în jos, avertizează Executivul comunitar. O reizbucnire a instabilității politice ar putea afecta consolidarea fiscală, încrederea și investițiile private.

Incertitudinile privind cererea externă din sectorul auto și prețurile ridicate la energie rămân o provocare pentru industrie. Aceste riscuri sunt relevante pentru industria din Brașov, unde producția de componente auto are o pondere importantă.

Pe de altă parte, proiectul de gaze offshore Neptun Deep ar urma să sprijine exporturile. Deficitul de cont curent ar urma să scadă sub 6% din PIB în 2028.

Sursa datelor: Comisia Europeană