România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la utilizarea inteligenței artificiale. Situația este valabilă atât în rândul populației, cât și în mediul de afaceri. Datele sunt prezentate de Monitorul Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România (FES).
Potrivit statisticilor Eurostat citate de fundație, doar 17,8% dintre românii cu vârste între 16 și 74 de ani au folosit instrumente de inteligență artificială generativă în 2025. Procentul este cel mai mic din Uniunea Europeană și reprezintă puțin peste jumătate din media europeană, de 32,7%.
La polul opus se află Danemarca, unde 48,4% din populație a utilizat astfel de instrumente.
România, mult în urma Europei și la locul de muncă
Diferența este și mai vizibilă atunci când utilizarea AI este analizată în scop profesional. Doar 5,2% dintre români au folosit inteligența artificială generativă la locul de muncă. Media europeană ajunge la 15,4%, de aproape trei ori mai mult.
Situația companiilor românești este la fel de îngrijorătoare. Numai 5,2% dintre firmele cu cel puțin 10 angajați utilizează tehnologii de inteligență artificială. În Uniunea Europeană, media este de 20%.
Mai mult, firmele din România folosesc astăzi AI mai puțin decât o făceau companiile europene în 2021. Atunci, media UE era de 7,7%.
Competențele digitale, una dintre principalele probleme
FES leagă utilizarea redusă a inteligenței artificiale de nivelul scăzut al competențelor digitale de bază.
Doar 31,8% dintre români au competențe digitale de bază sau peste acest nivel. România se află din nou pe ultimul loc în UE, în condițiile în care media europeană este de 60,4%.
Datele arată o legătură între cele două fenomene. Statele în care mai mulți cetățeni au competențe digitale de bază înregistrează și o utilizare mai ridicată a inteligenței artificiale.
Potrivit FES, decalajul României nu poate fi explicat doar prin nivelul de dezvoltare economică. Bulgaria, Grecia, Letonia, Slovacia și Ungaria au un PIB pe locuitor mai mic decât România. Croația are un nivel comparabil. Cu toate acestea, toate aceste state stau mai bine la competențe digitale și la utilizarea AI.
Grecia oferă un exemplu relevant. PIB-ul său pe locuitor reprezintă 68% din media UE, față de 78% în România. Cu toate acestea, 44,1% dintre greci au folosit AI generativă în 2025, peste media europeană.
Nici accesul la internet nu explică diferența. Chiar și în rândul persoanelor care au utilizat internetul în ultimele trei luni, România rămâne mult în urmă. Ponderea celor care au folosit AI generativă a fost de 19,1%, față de 34,8% la nivelul UE.
România recuperează prea lent decalajul digital
Un alt semnal de alarmă este ritmul redus de îmbunătățire a competențelor digitale.
Între 2021 și 2025, ponderea românilor cu competențe digitale de bază a crescut de la 27,8% la 31,8%. În aceeași perioadă, media europeană a urcat de la 53,9% la 60,4%.
Prin urmare, România nu a redus diferența față de celelalte state membre. Dimpotrivă, decalajul s-a mărit.
FES estimează că, dacă ritmul actual se menține, România ar putea atinge ținta europeană de 80% din populație cu competențe digitale de bază abia peste aproximativ 48 de ani. Obiectivul Uniunii Europene este însă pentru anul 2030.
Și în cazul companiilor, distanța față de media europeană s-a mărit considerabil. Între 2021 și 2025, diferența a crescut de la 6,3 la 14,7 puncte procentuale.
Nici tinerii români nu recuperează decalajul
Datele arată că problema nu ține doar de vârstă sau de mediul de reședință. România ocupă ultimul loc în UE și în rândul tinerilor care utilizează inteligența artificială generativă.
Doar 44,1% dintre românii cu vârste între 16 și 24 de ani au folosit astfel de instrumente. Media europeană este de 63,8%.
În cazul elevilor și studenților, diferența rămâne semnificativă. Procentul din România este de 53,5%, față de 72% la nivel european.
Persoanele cu studii superioare reprezintă categoria care se apropie cel mai mult de media UE. În România, 41% dintre acestea au utilizat AI generativă, comparativ cu 49% în Uniunea Europeană.
Totuși, România înregistrează și cel mai mic procent de tineri cu studii terțiare din UE, potrivit datelor citate de FES.
Inteligența artificială poate accentua inegalitățile de pe piața muncii
Friedrich-Ebert-Stiftung avertizează că decalajul digital poate deveni o problemă economică și socială tot mai mare.
Inteligența artificială schimbă rapid conținutul multor locuri de muncă. În acest context, lipsa competențelor digitale de bază poate transforma întârzierea tehnologică într-o nouă sursă de inegalitate.
Riscul apare atât în comparația dintre România și celelalte state europene, cât și în interiorul societății românești.
FES consideră că sunt necesare investiții consistente în educație și în formarea adulților. În lipsa acestora, beneficiile de productivitate aduse de noile tehnologii ar putea ocoli o mare parte din forța de muncă din România.
Datele conturează astfel o problemă care depășește simpla utilizare a unor aplicații noi. România riscă să intre în transformarea digitală a economiei cu o populație insuficient pregătită și cu firme care adoptă AI mult mai lent decât concurența europeană.
