România a reluat producția de energie nucleară vineri, 6 noiembrie 2026. Reactorul 1 de la Cernavodă a fost reconectat la Sistemul Energetic Național (SEN).
Este prima energie nucleară livrată în rețea după aproape trei luni. Ambele reactoare ale centralei au fost oprite în această perioadă, pe fondul debitului extrem de scăzut al Dunării.
La ora 16:27, Unitatea 1 livra deja 42 MW. Potrivit datelor Transelectrica, această producție reprezenta 0,74% din totalul energiei electrice generate în România.
Producția națională se ridica atunci la 5.651 MW. Reactorul funcționa însă la o putere redusă, urmând să fie repornit treptat.
UDPATE
Unitatea 1 a centralei de la Cernavodă livra 191 de MW în rețea (3,04% din total), la ora 18:45, după ce vineri după-amiaza a fost resincronizată la Sistemul Energetic Național, conform datelor în timp real publicate pe site-ul Transelectrica.
Când va ajunge Reactorul 1 de la Cernavodă la capacitate normală
Reconectarea la rețea reprezintă primul pas al procesului de revenire la funcționarea normală. Puterea reactorului va crește gradual, conform procedurilor tehnice de repornire.
Potrivit estimărilor prezentate vineri, Unitatea 1 ar urma să atingă regimul normal de funcționare sâmbătă, 7 noiembrie, în jurul orei 19:00.
La capacitate nominală, reactorul poate produce aproximativ 700 MW. Aceasta este de peste 16 ori puterea livrată vineri după-amiază.
Revenirea completă va aduce, astfel, o contribuție importantă la producția națională de electricitate.
De ce au fost oprite ambele reactoare de la Cernavodă
Oprirea reactoarelor a fost provocată de scăderea accentuată a debitului Dunării. Apa fluviului este utilizată pentru răcirea instalațiilor centralei.
Unitatea 1 a fost oprită controlat pe 28 iulie 2026. Debitul Dunării ajunsese la un nivel care nu mai permitea asigurarea condițiilor necesare de răcire.
La jumătatea lunii august, a fost deconectată și Unitatea 2. România a rămas astfel fără producție de energie nucleară.
Situația a fost influențată de seceta prelungită și de nivelurile reduse ale fluviului. Problema a persistat inclusiv în toamna acestui an.
Pe 4 noiembrie, debitul Dunării la intrarea în România, în secțiunea Baziaș, era de aproximativ 1.700 de metri cubi pe secundă.
Valoarea era mult sub media multianuală pentru luna noiembrie. Aceasta este de aproximativ 4.700 de metri cubi pe secundă.
Nuclearelectrica a anunțat miercuri că fuseseră îndeplinite condițiile minime pentru repornirea în siguranță a Unității 1. Procedurile de reconectare au început în aceeași zi.
„Reconectarea unității la SEN este necesară pentru securitatea energetică și stabilitatea sistemului”, a declarat Mihai Gioară, directorul general al Nuclearelectrica.
Reactorul 2 rămâne oprit. Repornirea depinde de nivelul Dunării
Deocamdată, revenirea producției nucleare se bazează exclusiv pe Unitatea 1. Reactorul 2 de la Cernavodă rămâne oprit.
Compania nu a anunțat o dată certă pentru repornirea acestuia. Funcționarea simultană a celor două unități necesită volume importante de apă pentru răcire.
Nuclearelectrica a explicat că funcționarea Unității 1 influențează nivelul apei disponibile în bazinul de aspirație al centralei.
Din acest motiv, repornirea Unității 2 depinde de creșterea susținută a nivelului Dunării. Condițiile trebuie să permită funcționarea ambelor reactoare în siguranță.
„Odată îndeplinite aceste condiții, Unitatea 2 va putea fi repornită și sincronizată ulterior la SEN”, a transmis compania.
Câtă energie nucleară produce România în condiții normale
Centrala de la Cernavodă are două reactoare funcționale, fiecare cu o putere instalată de aproximativ 700 MW.
Împreună, acestea furnizează în condiții normale aproximativ 20% din producția de electricitate a României.
Energia nucleară este o sursă importantă de producție constantă. Spre deosebire de energia solară și eoliană, producția sa nu depinde direct de intensitatea soarelui sau de viteza vântului.
Totuși, funcționarea centralei de la Cernavodă depinde de disponibilitatea apei necesare răcirii instalațiilor. Episodul din această vară a demonstrat vulnerabilitatea asociată debitelor foarte scăzute ale Dunării.
Oprirea ambelor reactoare a eliminat temporar din sistem o capacitate importantă de producție. Necesarul de electricitate a trebuit acoperit din celelalte surse disponibile și, după caz, din importuri.
Ce surse produceau cea mai multă electricitate în România pe 6 noiembrie
Datele Transelectrica de vineri, 6 noiembrie, ora 16:27, arătau o producție totală de 5.651 MW.
Energia nucleară revenise în sistem cu 42 MW. Cele mai importante contribuții proveneau atunci din următoarele surse:
- Energie hidro: 1.741 MW;
- Hidrocarburi: 1.549 MW;
- Energie eoliană: 840 MW;
- Energie nucleară: 42 MW.
Valorile reprezintă situația înregistrată la ora respectivă. Producția fiecărei surse se modifică în funcție de condițiile de funcționare și de cererea din sistem.
Ce înseamnă repornirea reactorului pentru securitatea energetică
Revenirea Unității 1 aduce din nou energie nucleară în mixul de producție al României. Creșterea treptată a puterii va suplimenta contribuția celorlalte surse.
Dacă reactorul ajunge la capacitatea nominală estimată, sistemul va beneficia de aproximativ 700 MW suplimentari. Revenirea Unității 2 ar putea consolida ulterior această contribuție.
Pentru sezonul rece, disponibilitatea capacităților de producție devine deosebit de importantă. Consumul, condițiile meteorologice și prețurile de pe piețele regionale vor influența echilibrul energetic.
Reluarea producției nucleare reprezintă, așadar, un pas important. Totuși, România nu a revenit încă la funcționarea normală a centralei de la Cernavodă.
Unitatea 1 a fost reconectată la rețea. Unitatea 2 rămâne oprită, iar repornirea ambelor reactoare depinde de evoluția debitului Dunării.
