Președintele Nicușor Dan a avertizat asupra situației financiare a României și a riscurilor asociate deficitului bugetar. Potrivit cifrelor prezentate de șeful statului, cheltuielile depășesc veniturile cu aproximativ 150 de miliarde de lei.
Președintele a explicat că menținerea angajamentelor fiscale este esențială pentru credibilitatea României în fața investitorilor. O eventuală retrogradare a ratingului de țară ar putea scumpi împrumuturile statului și ale populației.
România cheltuiește cu 150 de miliarde de lei peste venituri
În conferința de presă susținută marți, Nicușor Dan a prezentat cifrele bugetului pentru 2026. Potrivit acestuia, veniturile sunt de 730 de miliarde de lei. Cheltuielile ajung la 860 de miliarde de lei.
Președintele a indicat un deficit de aproximativ 150 de miliarde de lei. Acesta reprezintă suma pe care statul trebuie să o acopere prin împrumuturi.
„Diferența, adică deficitul, adică cât cheltuim și nu avem și trebuie să ne împrumutăm, 150 de miliarde de lei”, a declarat Nicușor Dan.
Pentru a arăta dimensiunea deficitului, șeful statului a făcut mai multe comparații. Suma ar echivala cu întregul PNRR pe cinci ani, incluzând granturile și împrumuturile.
Aceiași bani ar putea finanța construirea a aproximativ 2.500 de kilometri de autostradă. Sau ar putea acoperi costurile pentru 45 de spitale regionale.
Dobânzile datoriei ajung la 60 de miliarde de lei
O parte importantă din deficit este legată de costul datoriei publice acumulate deja. Potrivit președintelui, aproximativ 60 de miliarde de lei reprezintă dobânzile pe care România trebuie să le plătească.
Nicușor Dan a comparat această sumă cu investiții majore în infrastructură și sănătate. Cei 60 de miliarde de lei ar putea însemna 1.000 de kilometri de autostradă. Sau construirea a aproximativ 85 de spitale regionale.
Președintele a subliniat că România trebuie să mențină traiectoria de reducere a deficitului. Aceasta a fost asumată în relația cu piețele financiare.
„Orice abatere de la această traiectorie înseamnă că România nu e credibilă și este în risc de a nu putea să-și plătească datoriile”, a avertizat șeful statului.
România se află la limita dintre recomandarea și retrogradarea ratingului
Nicușor Dan a explicat și rolul agențiilor internaționale de rating. Acestea evaluează riscul investițiilor într-o anumită țară.
Potrivit președintelui, România se află într-o zonă sensibilă. Țara este la limita dintre recomandarea și nerecomandarea investițiilor.
O eventuală retrogradare ar putea avea consecințe importante. Unele fonduri de investiții și fonduri de pensii au reguli interne care le obligă să se retragă din țările cu rating sub anumite praguri.
Într-un asemenea scenariu, România ar trebui să găsească alți creditori. Aceștia ar putea solicita dobânzi mai mari pentru a finanța statul.
Președintele a avertizat și asupra riscului ca noii investitori să nu fie suficienți. Într-o asemenea situație, România ar putea ajunge să solicite sprijinul Fondului Monetar Internațional.
Președintele avertizează asupra unui posibil scenariu similar celui din 2009
Nicușor Dan a amintit intervenția FMI din 2009. El a explicat că un eventual nou acord ar veni cu condiții stricte de ajustare fiscală și financiară.
În opinia sa, corectarea deficitului ar trebui accelerată dacă România ar pierde încrederea investitorilor. Acest lucru s-ar putea întâmpla indiferent dacă țara ar solicita sau nu sprijinul FMI.
„Curba de corectare a deficitului va fi mult mai agresivă decât este în momentul acesta”, a spus președintele.
Mesajul șefului statului este că România trebuie să evite deteriorarea încrederii piețelor financiare. Costurile unei corecții întârziate ar putea fi mai mari pentru economie și pentru populație.
Împrumuturile mai scumpe ar afecta populația și firmele
Președintele a atras atenția că dobânzile mai mari la care se împrumută statul pot influența întregul sistem financiar.
Dacă România ajunge să se împrumute mai scump, costurile finanțării pot crește și pentru populație. Creditele persoanelor fizice ar putea deveni mai costisitoare.
Companiile ar resimți, la rândul lor, presiunea unor dobânzi mai mari. Nicușor Dan a avertizat că multe firme funcționează deja la limită.
O nouă creștere a costurilor de finanțare ar putea pune presiune suplimentară asupra activității lor.
Șeful statului a mai precizat că cele mai mari capitole de cheltuieli ale bugetului național sunt cele de personal. Reducerea deficitului presupune, astfel, decizii dificile privind cheltuielile publice și veniturile statului.
