Context economic global: calm aparent pe piețe, riscuri reale în creștere
Raportul BNR privind stabilitatea financiară, publicat în decembrie 2025, arată că România se confruntă cu riscuri ridicate, influențate atât de dezechilibrele interne, cât și de evoluțiile internaționale.
La nivel global, incertitudinile persistă. Deși relațiile comerciale dintre marile economii au înregistrat unele îmbunătățiri, iar conflictele geopolitice s-au detensionat ușor, piețele funcționează într-un calm aparent.
BNR avertizează că această diferență între riscurile reale și optimismul investitorilor ar putea genera corecții bruște dacă situația se schimbă.
Creștere economică slabă în 2025: prognoze revizuite în scădere
România continuă să aibă o creștere economică modestă.
În T2/2025, economia a crescut cu doar 0,3%, iar în T3/2025 estimarea este de 1,6%, sub nivelul din 2024.
Instituțiile internaționale au ajustat previziunile:
- Comisia Europeană: 0,7% creștere
- FMI: 1% creștere
Procesul de consolidare fiscală – necesar pentru reducerea deficitului – limitează consumul și investițiile, reducând ritmul de dezvoltare.
Deficitul bugetar – cel mai mare risc intern pentru România
Deficitul bugetar rămâne principala vulnerabilitate structurală.
- În primele 9 luni din 2025: 102,5 miliarde lei, aprox. 5,4% din PIB
- Pentru tot anul 2025: 8,4% din PIB, potrivit rectificării – peste ținta din procedura de deficit excesiv.
Datoria publică a ajuns la:
- 57,2% din PIB la mijlocul lui 2025
- creștere de 6 puncte procentuale într-un an
BNR avertizează că această traiectorie poate afecta încrederea investitorilor, crescând costurile de finanțare și presiunile asupra cursului valutar.
Absorbția slabă a fondurilor europene și riscul pierderii banilor PNRR
România avea la dispoziție peste 28 miliarde euro prin PNRR, însă până în noiembrie 2025 a atras mai puțin de 40% din sumă.
Din cauza jaloanelor neîndeplinite, Comisia Europeană a redus alocarea totală la 21,41 miliarde euro.
Cum programul se încheie în august 2026, fondurile neutilizate se pierd, ceea ce poate crea presiuni suplimentare pe buget și pe investițiile strategice.
BNR: Populația rămâne rezilientă, dar inflația și măsurile fiscale pot eroda stabilitatea
Situația gospodăriilor este relativ solidă:
- Nivel sustenabil al îndatorării
- Avuția netă a crescut cu 8% în iunie 2025
- Valoarea activelor nete aproape s-a dublat față de perioada pre-pandemică
Totuși, inflația persistentă și potențialele măsuri fiscale pot reduce veniturile disponibile, slăbind reziliența pe termen mediu.
Companiile românești sub presiune: costuri ridicate, profitabilitate redusă
Sectorul companiilor se confruntă cu un climat dificil:
- Profitabilitate agregată redusă cu 4,5% în 2024
- Creșteri salariale peste avansul cifrei de afaceri
- Sectoare în risc: agricultură, imobiliare, utilități
BNR remarcă și persistența unei probleme cronice:
- numeroase firme operează ani la rând cu pierderi, sunt subcapitalizate și generează restanțe în economie.
În 2025, Guvernul a introdus cerințe noi privind capitalizarea minimă și sancțiuni pentru firmele inactive, pentru a reduce riscurile sistemice.
BNR: Diferențe majore între populație și companii în rambursarea creditelor
- Rata creditelor neperformante la populație: 2,85% (în scădere)
- Rata creditelor neperformante la companii: 5,1%
- IMM-urile sunt cele mai vulnerabile
- Portofoliul de credite garantate de stat are o rată NPL de 9%
BNR recomandă ca programele de garantare să fie orientate către investiții productive și sectoare strategice.
Sectorul bancar rămâne solid, dar expus riscurilor macroeconomice
Băncile din România sunt:
- bine capitalizate
- foarte lichide
- profitabile
Totuși, expunerea mare a sectorului pe titluri de stat face sistemul bancar vulnerabil la deteriorarea finanțelor publice.
Riscuri cibernetice în creștere: fraude, malware și atacuri asupra instituțiilor financiare
BNR semnalează o creștere accelerată a incidentelor cibernetice:
- Fraude informatice: +40% în 2024
- Atacuri malware: +300%
- Atacuri DDoS asupra băncilor
Acestea pot afecta sistemele de plăți, datele clienților și încrederea publicului în serviciile bancare.
Totodată, adoptarea accelerată a inteligenței artificiale în sectorul financiar introduce riscuri noi: manipularea algoritmilor, compromisuri de date sau utilizare abuzivă.
BNR: Stabilitatea financiară rămâne fragilă, deși sistemul bancar este solid
Raportul BNR transmite un mesaj clar: România se confruntă cu riscuri crescute, iar echilibrul financiar depinde de corectarea deficitelor, îmbunătățirea absorbției fondurilor europene și întărirea rezilienței companiilor.
Sectorul bancar rămâne puternic, însă nu izolat de presiunile macroeconomice, fiscale și cibernetice care se intensifică.
Dacă apreciezi știrea, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like!
