Mașinile cu motoare pe benzină și diesel ar putea rămâne pe piața europeană și după 2035. Comisia pentru mediu, climă și siguranță alimentară (ENVI) a Parlamentului European a votat miercuri, 4 noiembrie, în favoarea relaxării obiectivelor privind emisiile de CO₂ ale automobilelor noi.
Propunerea susținută de europarlamentari prevede reducerea emisiilor cu 87,5% până în 2035, față de nivelul de referință din 2021. Diferența ar urma să fie compensată prin utilizarea oțelului cu emisii reduse de carbon, produs în Uniunea Europeană.
În prezent, legislația europeană stabilește un obiectiv de reducere cu 100% a emisiilor pentru mașinile noi, începând din 2035. Dacă modificarea va fi aprobată în plen și în negocierile ulterioare, constructorii ar putea continua să comercializeze și modele cu motoare termice.
Asta ar putea include automobile hibride plug-in și modele electrice cu autonomie extinsă. Nu înseamnă însă că orice mașină cu motor termic va putea fi vândută fără restricții. Producătorii vor trebui să respecte în continuare obiectivele de emisii aplicabile flotelor lor.
Cum ar funcționa noua țintă de emisii pentru 2035
Compromisul susținut de principalele grupuri politice europene a fost convenit pe 20 octombrie. La acel moment, reprezentanții Partidului Popular European (PPE), ai socialiștilor (S&D) și ai grupului liberal Renew au susținut reducerea obiectivului de la 100% la 87,5%.
Mecanismul include un credit de 7,5 puncte procentuale pentru utilizarea oțelului cu emisii reduse de carbon, fabricat în Uniunea Europeană. Astfel, constructorii ar putea compensa o parte din emisiile asociate automobilelor produse.
Procentele se raportează la nivelul de referință din 2021. Ele nu reprezintă valori exprimate în grame de CO₂ pe kilometru.
Votul din comisia ENVI merge mai departe decât propunerea inițială a Comisiei Europene, prezentată în decembrie 2025. Executivul european propusese atunci reducerea obiectivului de la 100% la 90%.
De ce vrea UE să ofere mai multă flexibilitate constructorilor auto
Relaxarea regulilor vine într-un moment dificil pentru industria auto europeană. Constructorii se confruntă cu o concurență tot mai puternică din partea producătorilor chinezi.
În plus, tranziția către automobilele electrice are ritmuri diferite de la o piață la alta. Costurile de producție și investițiile necesare electrificării pun presiune asupra companiilor.
Susținătorii flexibilizării urmăresc să ofere industriei mai mult timp și mai multe opțiuni tehnologice. În același timp, schimbarea ridică întrebări privind predictibilitatea regulilor pentru producătorii care au investit deja în electrificare.
Ce urmează după votul comisiei ENVI
Votul din 4 noiembrie nu reprezintă adoptarea definitivă a noilor reguli. Propunerea urmează să ajungă în plenul Parlamentului European, unde este programat un vot în luna decembrie.
Ulterior, poziția Parlamentului va intra în negocieri cu Consiliul Uniunii Europene. Acesta reprezintă guvernele statelor membre și analizează, la rândul său, propunerile.
Prin urmare, forma finală a legislației poate suferi modificări. Până la încheierea procedurii europene, actualele reguli rămân cadrul legislativ în vigoare.
Obiective mai flexibile și pentru flotele companiilor
Comisiile parlamentare au susținut și modificarea obiectivelor privind automobilele cu emisii zero din flotele corporative.
Aceste obiective ar urma să devină orientative, în locul unor ținte obligatorii. Este o schimbare față de varianta propusă inițial de Comisia Europeană.
Discuțiile sunt legate și de Legea privind acceleratorul industrial. Aceasta include cerințe de tipul „Fabricat în Europa”.
Criteriile privind originea europeană a producției ar putea condiționa accesul automobilelor electrice cu baterie la anumite stimulente guvernamentale. Ar putea fi vizate și facilitățile destinate flotelor.
UE propune ținte revizuite și pentru autoutilitare
Compromisul susținut de comisia parlamentară modifică și obiectivele privind emisiile autoutilitarelor.
Pentru 2030, reducerea ar urma să fie de 35%, față de 40% în propunerea inițială a Comisiei Europene. Pentru 2035, obiectivul propus este o reducere de 80%.
Constructori precum Stellantis și Renault au atras atenția asupra ritmului redus de adoptare a autoutilitarelor electrice. În acest segment, utilizarea comercială impune cerințe specifice.
Autonomia, capacitatea de încărcare, timpul de alimentare și costurile de exploatare influențează decizia companiilor. Din acest motiv, electrificarea autoutilitarelor poate fi mai dificilă decât în cazul unor autoturisme.
Credite suplimentare pentru mașinile electrice produse în Europa
Pachetul include și alte mecanisme de flexibilizare pentru atingerea obiectivelor din 2030.
Producătorii ar putea calcula media emisiilor pe o perioadă mai largă. De asemenea, ar putea primi credite suplimentare pentru automobilele electrice cu baterie fabricate în Europa.
Sistemul urmărește să încurajeze producția și comercializarea unor modele electrice mai mici și mai accesibile. Sunt vizate și vehiculele considerate eficiente.
Potrivit formulei propuse, un automobil electric cu o lungime de cel mult 4,2 metri ar putea primi un coeficient de 1,4 credite. Un automobil electric încadrat în categoria celor eficiente ar beneficia de un coeficient de 1,2 credite.
Compromisul include și posibilitatea luării în calcul a unor combustibili alternativi eligibili. Printre aceștia se numără biocombustibilii și combustibilii sintetici, cunoscuți drept e-fuels.
Aceste mecanisme ar urma să ofere constructorilor mai multe variante pentru respectarea obiectivelor europene. Strategia nu s-ar mai baza exclusiv pe trecerea la automobile electrice cu baterie.
Ce înseamnă schimbarea pentru viitorul automobilelor în Europa
Votul comisiei ENVI marchează o etapă importantă în dezbaterea privind viitorul motorizărilor. Miza depășește posibilitatea vânzării mașinilor cu motoare termice după 2035.
Uniunea Europeană încearcă să găsească un echilibru între obiectivele climatice și competitivitatea industriei auto. În discuție sunt investițiile, locurile de muncă și capacitatea producătorilor europeni de a concura pe piața globală.
Totuși, decizia finală nu a fost luată. Votul din plen și negocierile cu statele membre vor stabili forma noilor reguli.
