Aproape 40% dintre români nu pot acoperi o cheltuială neprevăzută, potrivit celor mai recente date Eurostat (2024).
România se situează astfel pe locul 5 în Uniunea Europeană în ceea ce privește vulnerabilitatea financiară a populației, în ciuda unor ușoare îmbunătățiri înregistrate în ultimii ani.
România continuă să fie în topul statelor cu cea mai fragilă stabilitate financiară
Conform Eurostat, între 39% și 40% dintre cetățenii României nu au resurse pentru cheltuieli urgente. Țara este depășită doar de Bulgaria (45,6%), Letonia (45,3%), Grecia (43,9%) și Lituania.
Prin comparație, state dezvoltate precum Olanda (16,9%), Malta (18,3%) și Cehia (19,2%) prezintă un nivel mult mai ridicat de reziliență financiară.
Diferența față de media europeană – încă foarte mare
În timp ce media UE a oscilat în ultimul deceniu între 30% și 40%, pandemia de COVID-19 a accentuat temporar vulnerabilitatea gospodăriilor europene. Dacă în 2019 indicatorul scăzuse la 30,8%, în 2020 a crescut din nou la 32,5%.
România, pe primul loc în UE la sărăcie severă
Situația devine și mai alarmantă când vorbim despre sărăcia severă. România se află pe primul loc în UE, cu 17,2% din populație afectată de deprivare materială acută. Bulgaria (16,6%) și Grecia (14%) urmează în clasament.
Prin contrast, țări precum Slovenia și Croația au rate sub 2%, marcând diferențe majore între statele membre.
Problemele financiare – semnul unui dezechilibru structural
Economiștii subliniază că aceste cifre reflectă deficiențe sistemice, nu situații temporare. Profesorul Mihai Ionescu, de la Universitatea din București, explică:
„Vorbim despre deficiențe structurale, nu despre probleme conjuncturale. Soluțiile trebuie să fie la fel de profunde, bazate pe politici publice coerente, nu pe intervenții izolate.”
Deși Ministerul Muncii a implementat programe de sprijin, acestea sunt insuficiente pentru a genera o schimbare profundă.
Strategii recomandate pentru creșterea rezilienței economice
Experții propun o abordare integrată, cu măsuri pe termen lung:
1. Educație și reconversie profesională
Programe de formare continuă și adaptarea forței de muncă la domenii bine plătite pentru a crește veniturile.
2. Stimularea economiilor locale
Investiții în comunitățile mici și mijlocii pentru reducerea migrației și creșterea ocupării.
3. Reformarea sistemului de asistență socială
Ajutoarele trebuie corelate cu măsuri de integrare pe piața muncii, nu doar sprijin pasiv.
4. Protejarea puterii de cumpărare
Combaterea inflației este vitală, pentru că gospodăriile vulnerabile sunt primele afectate de creșterea prețurilor.
Dacă apreciezi știrea, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like!
