România avea, la 31 iulie 2026, un total de 16.399 de structuri de primire turistică și peste 500.000 de locuri-pat, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). Numărul structurilor de cazare a crescut cu 14,5% față de anul precedent, în timp ce capacitatea de cazare a avansat cu 7,7%. Județul Constanța se află pe primul loc la nivel național, urmat de Brașov și Suceava.
Capacitatea de cazare turistică a României a continuat să crească în 2026, pe fondul extinderii numărului de structuri de primire, în special al apartamentelor și camerelor de închiriat. Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată că, la 31 iulie, în țară existau 16.399 de structuri de primire turistică, cu un total de 500.059 de locuri-pat.
Comparativ cu 31 iulie 2025, numărul structurilor a crescut cu 2.074 de unități, echivalentul unui avans de 14,5%. În aceeași perioadă, numărul locurilor-pat a crescut cu 35.705, respectiv cu 7,7%.
Diferența dintre ritmul de creștere al celor doi indicatori arată că numărul unităților de cazare s-a extins mai rapid decât capacitatea totală disponibilă. În consecință, capacitatea medie a scăzut de la 32,4 la 30,5 locuri-pat pentru fiecare structură de primire turistică.
Apartamentele și camerele de închiriat, cea mai rapidă creștere
Cea mai mare dinamică a fost înregistrată în categoria apartamentelor și camerelor de închiriat. Potrivit INS, numărul acestor structuri a crescut cu 30,3%, iar capacitatea lor exprimată în locuri-pat a avansat cu 32,7% față de anul precedent.
Apartamentele și camerele de închiriat reprezentau 39,5% din totalul structurilor de cazare turistică existente la 31 iulie 2026. În interiorul acestei categorii, predominau unitățile clasificate cu trei stele, care reprezentau 71,3% din total.
Evoluția indică o extindere importantă a ofertei de cazare în unități de dimensiuni mai mici. Totuși, datele privind capacitatea existentă nu arată, prin ele însele, câte dintre aceste locuri au fost ocupate efectiv sau care a fost contribuția lor la veniturile din turism.
Hotelurile dețin 42,6% din totalul locurilor-pat
Hotelurile au rămas principala categorie de cazare în ceea ce privește capacitatea disponibilă, concentrând 42,6% din totalul locurilor-pat existente în România.
Din punctul de vedere al clasificării, 83,7% dintre locurile-pat din hoteluri se aflau în unități de trei și patru stele. La nivelul numărului de hoteluri, distribuția era următoarea:
- 3 stele: 54,5% din totalul hotelurilor;
- 4 stele: 29,2%;
- 2 stele: 11,9%.
Hotelurile de cinci stele au înregistrat aceeași valoare ca în anul precedent: 51 de structuri.
În ceea ce privește camerele, România avea 228.800 de camere în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare, fără camerele din căsuțe. Dintre acestea, 105.700, respectiv 46,2%, se aflau în hoteluri.
Constanța conduce clasamentul național. Brașovul ocupă locul al doilea
În clasamentul județelor după numărul structurilor de primire turistică, Constanța se află pe primul loc, urmată de Brașov și Suceava.
| Județ | Număr de structuri de cazare |
|---|---|
| Constanța | 2.609 |
| Brașov | 1.553 |
| Suceava | 942 |
Constanța conduce și în ceea ce privește distribuția capacității de cazare. Județul concentra 28,5% din totalul locurilor-pat existente la nivel național. Brașovul ocupa poziția a doua, cu 7,6%, urmat de municipiul București, cu 5,8%.
În privința ponderii camerelor existente în structurile de primire turistică, tot Constanța se afla pe primul loc, cu 28,5%. Brașovul urma cu 7,5%, iar Bucureștiul cu 6,4%.
Pentru Brașov, datele confirmă poziția importantă în infrastructura turistică a țării: județul se află pe locul al doilea atât după numărul structurilor de cazare, cât și după ponderea locurilor-pat și a camerelor existente.
Aceste cifre descriu însă oferta disponibilă, nu performanța turistică efectivă. Pentru a evalua numărul de turiști atrași de fiecare județ, durata sejururilor sau gradul de ocupare, sunt necesari și indicatori privind sosirile, înnoptările și utilizarea capacității de cazare.
Litoralul are cea mai mare capacitate de cazare dintre zonele turistice
La nivelul zonelor turistice, litoralul — exclusiv municipiul Constanța — dispunea de cel mai mare număr de locuri-pat. Datele INS arată următoarea distribuție:
| Zonă turistică | Număr de locuri-pat |
|---|---|
| Stațiuni din zona litorală, exclusiv municipiul Constanța | 135.473 |
| București și orașele reședință de județ, exclusiv municipiul Tulcea | 109.881 |
| Alte localități și trasee turistice | 107.892 |
| Stațiuni din zona montană | 93.734 |
| Stațiuni din zona balneară | 40.437 |
| Delta Dunării, inclusiv municipiul Tulcea | 12.642 |
Datele evidențiază concentrarea unei părți importante a capacității de cazare pe litoral, dar și rolul orașelor și al localităților incluse în traseele turistice. Stațiunile montane însumau 93.734 de locuri-pat, în timp ce zona balneară dispunea de 40.437.
Ce arată datele INS despre evoluția turismului românesc
Creșterea cu 14,5% a numărului structurilor de cazare, comparativ cu un avans de 7,7% al locurilor-pat, indică o extindere a ofertei prin unități care au, în medie, o capacitate mai mică. Cea mai puternică dinamică aparține apartamentelor și camerelor de închiriat, în timp ce hotelurile continuă să dețină cea mai mare pondere a locurilor-pat.
Distribuția teritorială rămâne concentrată în județul Constanța, urmat de Brașov, în timp ce litoralul are cea mai mare capacitate dintre zonele turistice analizate de INS.
Important: numărul structurilor și al locurilor-pat măsoară capacitatea turistică existentă, nu numărul turiștilor care au vizitat România și nici gradul de ocupare al unităților. Pentru o imagine completă asupra performanței sectorului sunt necesare și date despre sosiri, înnoptări, durata medie a șederii și utilizarea efectivă a capacității de cazare.
Datele prezentate sunt aferente situației de la 31 iulie 2026 și provin din comunicatul Institutului Național de Statistică.
Dacă apreciezi știrea, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like!
