România ar putea beneficia de noi oportunități de finanțare europeană în domenii strategice. Precum energia, industria, apărarea, digitalizarea și agricultura. Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) a Parlamentului European a aprobat raportul privind Regulamentul Fondului European pentru Competitivitate, un instrument financiar cu o valoare propusă de 264,35 miliarde de euro.
Europarlamentarul Dan Nica, coordonator al Comisiei ITRE, susține că mecanismul poate deschide noi oportunități pentru economia românească. Însă atragerea fondurilor va depinde de pregătirea unor proiecte eligibile și competitive.
Fondul European pentru Competitivitate: 264,35 miliarde de euro pentru sectoare strategice
Aprobarea raportului în Comisia ITRE reprezintă un pas important în configurarea viitorului Fond European pentru Competitivitate. Potrivit lui Dan Nica, noul mecanism urmărește să susțină investițiile și capacitatea industrială europeană. În domenii considerate esențiale pentru competitivitatea și securitatea Uniunii.
Europarlamentarul a evidențiat șase direcții în care România ar putea avea oportunități de finanțare: energie, industrie, materii prime critice, apărare, digitalizare și agricultură.
Sumele prezentate sunt prevăzute la nivelul Uniunii Europene. Ele nu reprezintă alocări garantate României, ci bugete și instrumente europene la care proiectele românești ar putea deveni eligibile. În condițiile stabilite prin regulament și programele de finanțare.
Energie: finanțări pentru rețele electrice, stocare și infrastructură
În domeniul energiei, Dan Nica indică 13 miliarde de euro în granturi la nivel european pentru infrastructura energetică. La această sumă s-ar adăuga minimum 15 miliarde de euro prin InvestEU. Sub formă de garanții și credite, pentru energie și industrie împreună.
Potrivit europarlamentarului, printre investițiile eligibile se numără modernizarea rețelelor naționale de transport și distribuție a energiei electrice, dezvoltarea capacităților de stocare, termoficarea, comunitățile de energie, energia nucleară și hidrogenul.
Pentru România, aceste direcții sunt relevante în contextul nevoii de modernizare a infrastructurii energetice și de creștere a capacității de integrare a surselor de energie. Investițiile în rețele și stocare pot contribui la eficiența sistemului. Dar și la reducerea costurilor. Însă efectul asupra facturilor depinde de implementarea proiectelor și de evoluția pieței energiei.
Industrie: 12 miliarde de euro pentru decarbonizare și tehnologii curate
Industria europeană ar urma să beneficieze de 8 miliarde de euro pentru decarbonizare. Alte 4 miliarde de euro sunt pentru producția de tehnologii curate.
Dan Nica susține că mecanismul ar putea lega investițiile în modernizarea unor sectoare industriale importante – precum siderurgia, industria chimică și industria auto – de dezvoltarea și utilizarea tehnologiilor curate.
Pentru România, oportunitățile ar putea viza modernizarea capacităților de producție, reducerea emisiilor industriale și dezvoltarea unor tehnologii care să crească competitivitatea companiilor. Accesul efectiv la finanțare va depinde însă de criteriile programelor și de proiectele depuse.
Materii prime critice: 10 miliarde de euro și un mecanism pentru stocuri strategice
Un alt domeniu inclus în Fondul European pentru Competitivitate este cel al materiilor prime critice, pentru care este prevăzută o finanțare de 10 miliarde de euro la nivelul Uniunii.
Potrivit lui Dan Nica, fondurile ar urma să fie gestionate prin noul Centru European pentru Materii Prime Critice. Europarlamentarul afirmă că a propus, printr-un amendament, un mecanism dedicat stocurilor strategice, iar forma raportului prevede constituirea și administrarea acestora în coordonare cu statele membre.
Materiile prime critice sunt esențiale pentru fabricarea bateriilor, semiconductorilor și echipamentelor de apărare. Asigurarea accesului la aceste resurse este considerată o componentă importantă a autonomiei industriale și tehnologice europene.
Apărare: 67 de miliarde de euro pentru industria și cercetarea europeană
Cea mai mare sumă dintre domeniile prezentate de europarlamentar este destinată apărării: 67 de miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene, pentru industria și cercetarea din acest sector.
Dan Nica afirmă că mecanismul ar putea permite finanțarea a până la 50% din costurile unor noi linii de producție. În calitate de co-raportor, acesta spune că a introdus un criteriu privind securitatea aprovizionării pentru statele expuse amenințărilor militare, categorie în care se încadrează și România, având în vedere poziția sa la frontiera cu Ucraina.
Un astfel de criteriu ar putea crește relevanța proiectelor românești în domeniul industriei de apărare și al lanțurilor de aprovizionare. Participarea efectivă va depinde de regulile finale ale fondului și de capacitatea companiilor și autorităților de a dezvolta proiecte comune.
Digitalizare: 50 de miliarde de euro, inclusiv pentru securitate cibernetică
Pentru sectorul digital, bugetul european prezentat de Dan Nica este de 50 de miliarde de euro: 37 de miliarde în granturi și minimum 13 miliarde prin InvestEU.
Printre direcțiile de finanțare sunt incluse securitatea cibernetică, fabricile de inteligență artificială, semiconductorii și cablurile submarine.
Europarlamentarul subliniază că amendamentul său privind securitatea cibernetică a fost inclus în raport ca linie de activități finanțate. De asemenea, Centrul European de Competențe în Securitate Cibernetică, cu sediul la București, este menționat în text.
Această prevedere poate consolida rolul României în proiectele europene de securitate cibernetică și poate crea oportunități pentru instituțiile de cercetare, universități și companiile din domeniul tehnologiei.
Agricultură: 8 miliarde de euro pentru securitate alimentară
Agricultura beneficiază de o secțiune proprie, cu o finanțare de 8 miliarde de euro la nivel european și un instrument de investiții dedicat securității alimentare.
Printre investițiile vizate se numără sistemele de irigații, capacitățile de depozitare și procesare, producția de îngrășăminte și agricultura de precizie.
Pentru fermierii români, aceste direcții ar putea însemna acces la finanțare pentru modernizarea exploatațiilor și pentru dezvoltarea infrastructurii agricole. Investițiile în depozitare și procesare sunt importante și pentru creșterea valorii adăugate a producției realizate în România.
Dan Nica: accesarea fondurilor depinde de proiectele pregătite în România
Dan Nica consideră că aprobarea raportului privind Fondul European pentru Competitivitate reprezintă o oportunitate importantă pentru economia românească. Totuși, existența unor bugete europene consistente nu garantează automat atragerea finanțărilor de către România.
Autoritățile publice, companiile și instituțiile de cercetare vor trebui să pregătească proiecte care respectă criteriile de eligibilitate și pot concura pentru resursele disponibile.
În acest context, capacitatea de planificare, colaborarea dintre sectorul public și cel privat și pregătirea unor investiții mature vor conta în valorificarea noului instrument european.
Pentru România, Fondul European pentru Competitivitate poate deveni o sursă importantă de finanțare pentru modernizarea infrastructurii energetice, transformarea industriei, dezvoltarea capacităților de apărare și accelerarea digitalizării. Următoarele etape ale procesului legislativ și regulile concrete de implementare vor arăta în ce măsură aceste oportunități se vor transforma în investiții efective.
