În data de 22 octombrie 2018 a fost lansată spre consultare publică de către Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional ultima variantă a Ghidului Solicitantului – Condiții specifice de accesare a fondurilor în cadrul priorității de investiții 2.2 ”Sprijinirea creării și extinderea capacităților avansate de producție și dezvoltarea serviciilor” – un nou apel de proiecte.
Una dintre principalele modificări față de sesiunea anterioară este ridicarea nivelului minim al ajutorului financiar nerambursabil care poate fi accesat prin intermediul acestui program la 1.000.000 de euro. În Ghidul Solicitantului vechi, cel care a fost folosit de foarte multe societăți ca și reper orientativ pentru schițarea unor proiecte în așteptarea celui nou, valoarea minimă a proiectului era de 200.000 de euro, suma de 1.000.000 de euro reprezentând plafonul maxim. Practic se aduce valoarea minimă a ajutorului nerambursabil la valoarea maxima (!!!) de la apelul trecut.
Semnalele pe care probabil le va lansa Guvernul vor fi de încurajare a investițiilor mai mari, dar să nu uităm că „motorul” oricărei economii de piață îl reprezintă întreprinderile mici și mijlocii. Puține dintre acestea vor reuși să viseze la proiecte de o asemenea anvergură și nu datorită faptului că nu doresc să se dezvolte ci din cauza cofinanțării de minim 30% pe care trebuie să o suporte din fonduri proprii, la care se adaugă și taxa pe valoarea adăugată (TVA) necesară raportată la valoarea totală a proiectului. Acest lucru înseamnă un efort de finanțare cam 50% din valoarea proiectului.
În condițiile în care rambursarea TVA aferentă unor investiții de asemenea nivel este destul de anevoioasă, Fiscul pune multe piedici și limitează de multe ori abuziv dreptul de deducere a TVA, vom asista probabil la o scădere a interesului investitorilor față de acest program. Și vom raporta, din nou, că avem sume rămase neatrase din fonduri europene.
Este interesant că Guvernul nu a răspuns vreodată afirmativ la vreo solicitare făcută de mediul de afaceri pentru a simplifica procedura de implementare a unor astfel de proiecte, în pofida tuturor criticilor pe care Uniunea Europeană și antreprenorii le-au făcut de-a lungul timpului pentru nivelul scăzut al absorbției de fonduri europene. Ba dimpotrivă.
Mediul de afaceri a solicitat de-a lungul timpului mai multe măsuri care ar fi avut rolul în a simplifica procesul de implementare a proiectelor cu finanțare europeană, de la aplicarea taxării inverse pentru achizițiile din cadrul contractelor de finanțare nerambursabilă, care ar fi scăzut considerabilnevoia de finanțare pe proiect, până la emiterea în regim de urgență a autorizațiilor de construire sau eliminarea acestora ca document obligatoriu la semnarea contractelor de finanțare.
Se pare totuși că aceste condiții birocratice extrem de dure pe care le-aimpus Guvernul, indiferent de culoarea sa politică, pentru accesul la fonduri nerambursabile nu se datorează vreunei strategii de dezvoltare sau antifraudă pe care le-ar fi avut ci s-a încercat limitarea accesului mediului privat la finanțare tocmai pentru acest lucru să nu aibă un impact nefavorabil asupra bugetului de stat. Pentru că banii nerambursabili întâi se dau de la Bugetul de stat apoi se decontează cu Comisia Europeană, iar pomenile electorale par a fi mai importante decât dezvoltarea.
Tot ce se poate spera este că varianta finală a Ghidului Solicitantului va fi mai prietenoasă pentru micii investitori care doresc să folosească fondurile nerambursabile pentru a se dezvolta.
