Autorităţile de la Bucureşti îşi finanţează tot mai costisitor datoriile, ceea ce, la un moment dat, poate atrage o intervenţie din partea Fondului Monetar Internaţional (FMI), după cum explică unul dintre economiştii Băncii Transilvania (BT).
„Avem această provocare din perspectiva finanţelor publice, câtă vreme suntem cu pedala deficitului bugetar la maxima permisă de Uniunea Europeană, într-o perioadă în care am avut o accelerare a PIB-ului, noi nu am reuşit să generăm spaţiu de manevră de intervenţie. Evident, dacă un şoc economic mâine ne va lovi, presiunea pe buget va fi din ce în ce mai mare şi acest lucru se resimte la nivel de costuri de finanţare”, a spus, miercuri, Andrei Rădulescu, directorul de Analiză Macroeconomică al Băncii Transilvania (BT), în cadrul conferinţei „Eonomie.Business.Fiscalitate”, organizată de Ziarul Financiar şi NNDKP.
Aceste costuri se referă la rata de dobândă la zece ani, care reprezintă costul finanţării statului pe titluri, pe zece ani, respectiv un barometru pentru costul de finanţare în economie.
„Rata de dobândă la titluri de stat la zece ani, ca medie anuală, a atins un nivel minim istoric de 3,3% în 2016, dar, deja, anul trecut, a crescut la 3,9% şi în acest, foarte probabil, ca medie anuală va fi undeva la 4,7%, în acest an suntem la 4,96%, cele mai recente statistici. Această tendinţă va continua, cel mai probabil. Avem acest impuls de politică monetară din Statele Unite, ciclul monetar post-criză care va continua, pe termen scurt, piaţa deja încorporează o nouă majorare la şedinţa Fed din luna decembrie. Pe de altă parte, avem aceste provocări din sfera finanţelor publice interne”, a detaliat Rădulescu.
În acest context, întrebat când va reveni FMI la Bucureşti, dacă mai cresc aceste costuri de finanţare, macroeconomistul BT a răspuns din punct de vedere teoretic.
„Dacă acest cost de finanţare pentru titlurile de stat se va apropia de 6%, atunci intrăm în perioada în care datoria publică intră în acumulare doar din dobândă, asistăm la acel fenomen numit bulgăre de zăpadă. În momentul în care ai o rată de dobândă superioară rezultatului agregat între dinamica creşterii economice şi dinamica inflaţiei, automat datoria publică se acumulează doar din dobândă”, a explicat Rădulescu.
Iar creşterea de la o medie de 4,7% anul acesta la peste 6% se poate produce într-un timp destul de scurt, raportat la ceea ce s-a întâmplat până în prezent.
Sursa: mediafax.ro
Cifre irelevante, „praf in ochi”, blabla…blabla. Continui să vă provoc la analiză si revin pentru cei pasionați de economie pe teme reale, chiar daca voi fi înjurat de mulți „credincioși” ai sistemului financiar actual.
Sunt curios dacă reusiti să vedeți altfel „filmul evenimentelor” pe care le trăim si cele care vor urma.
Ce si face daca ai fi miliardar si ai dori sa iti protejezi valoarea capitalului? In ce ar fi mai sigur să investesti, în condițiile actuale?
Comunicatii
Medicina
Cercetare in popularea planetelor
Cercetare in extinderea vietii
Cercetare armament
…..
Sau simplu,
Fonduri de investiții internaționale
povestea mea din primul comentariu poate avea un final de vis pentru mulți și de groază pentru si mai mulți.
După 2025, odata cu blocajele induse majorității țărilor, se poate întrevedea o posibilă perioadă de devalorizare a tuturor valutelor si migratia spre piața virtuală valutară.
Investitorii vor putea beneficia de garanțiile coaterale și este posibilă scimbarea referinței valutare fără ca ei să suporte pierderi.
Mai târziu cam inca unul sau doua cicluri, se poate adanci criza la nivel mondial si se pot produce tensiuni sociale posibile revolte/război. Din ecuatia de mai sus nu exista „win-win”. Se oportuneaza schimbarea administrativ-teritoriala si urmeaza firesc reorganizarea politico-administrativa la nivel global. Un mic pas pentru omenire, un mare pas pentru globalizare.
Qed
Poate ca deja este clar că pandemia nu este întâmplătoare. Ea va atrage necesitatea măririi cheltuielilor in orice țară si va dura până se inchide ciclul economic/financiar și situația va rămâne fixată pe poziție (estimat aprox 2025).
Din articol reiese clar că la noi, este mare grabă spre indatorare.
Băieții ăștia ai nostri sunt de fapt băieții lor, școliți să ne ducă țară în imposibilitate de plată. Puteti găsi indicii relevante, in cv-urile celor care se perindă la conducerea țării.
Motivul pentru care ne merge tot mai prost este că la fiecare tranșă ni se dau noi condiții pentru blocarea exploatarii si procesarii resurselor, încetarea productiei si exportului și sarcini pe diverse teme care implica cheltuieli și investiții majore fără finalitate clară.
Toate imprumuturile sunt garantate cu resursele noastre naturale, deci se ia din start dreptul de exploatare. Există țări care au un interes deosebit fata de resursele României și au plătit catre fonduri pentru cesionarea unor creante și permiterea exploatarii. Canadienii vor aur, austriecii petrol si lemne etc. Noi nu mai avem dreptul să ne redeschidem industria , iar agricultura nu este încurajată decat formal. Statul va ceda treptat teren in fața marilor corporații care vin din afară. Multinationalele vor deschide noi spitale, scoli, sistem administrativ si de asigurări, care vor fi alternativele la sistemul de stat sabotat, sărăcit si aproape falimentat.
Haideți „să facem să fie bine ca sa nu fie rău”, pentru că iarna nu-i ca vara”.