Precizări asupra aplicării cotei de 5% la TVA

Precizări asupra aplicării cotei de 5% la TVA

De la 1 noiembrie 2018 a scăzut cota de TVA de la 9% la 5% pentru serviciile de turism (integral) dar și pentru servicii de restaurant și de catering, cu excepția băuturilor alcoolice, altele decât berea.

Legat de serviciile de turism, scăderea de cotă este simplu de aplicat și nu există probleme de interpretare datorită faptului că noua cotă vine să o înlocuiască pe cea veche, pentru toată paleta de servicii turistice, așa cum sunt definite acestea în legislația actuală.

La serviciile de restaurant și catering însă, din cauza faptului că scăderea cotei de TVA nu a fost aplicată și pentru alimente, unde a rămas 9%, intervin câteva probleme de interpretare cauzate de multitudinea activităților care sunt desfășurate de restaurante, pe lângă prepararea și servirea clasică din local.
Pentru a veni în sprijinul operatorilor economici (sau pentru că și-au dat seama că mai mult au tulburat apele), Ministerul Finanțelor Publice (MFP) au elaborat câteva instrucțiuni de aplicare a cotei reduse de 5% pentru activitățile de restaurant și catering, pe care le vom enumera și explica mai jos. Acestea sunt încă în stadiul de proiect, dar le putem folosi pentru a ne da seama cum interpretează Statul prevederile Codului Fiscal și Normelor de aplicare a acestuia.

Un lucru foarte important care trebuie menționat încă de la început este acela că pentru a stabili cota de TVA aplicabilă codul CAEN nu este definitoriu, lucru care este stipulat în aceste instrucțiuni ale MFP, ci natura serviciilor oferite, numărul lor și felul în care acestea sunt aplicate. Astfel, chiar dacă proprietarii afacerilor au codul CAEN principal în domeniul restaurantelor aceștia pot aplica TVA de 5% doar daca respectă anumite condiții legate de prestarea efectivă a serviciilor.

La stabilirea cotei de TVA aplicabilă trebuie avute în vedere 4 reguli principale, care trebuie folosite pentru ghidaj, apoi studiate individual fiecare dintre exemplele oferite de Ministerul Finanțelor Publice:

  1. În primul rând, se face o diferențiere clară între activitățile de restaurant și catering și livrarea de produse alimentare:

„Art. 2. – (1)  Potrivit prevederilor art. 291 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, se aplică o cotă redusă de TVA de 9% pentru livrarea următoarelor bunuri: alimente, inclusiv băuturi, cu excepția băuturilor alcoolice, destinate consumului uman și animal, animale și păsări vii din specii domestice, semințe, plante și ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a completa sau înlocui alimentele.

(2) Potrivit prevederilor art. 291 alin. (3) lit. e) din Codul fiscal, se aplică o cotă redusă de TVA de 5% pentru serviciile de restaurant și de catering, cu excepția băuturilor alcoolice, altele decât berea care se încadrează la codul NC 22 03 00 10.”.

  1. Livrarea de mâncare și / sau băuturi la domiciliu reprezintă livrare de alimente, nu restaurant și catering.

Astfel, societățile care prepară mâncare sau băuturi și le livrează la birouri sau adrese vor trebui să aplice cota de TVA de 9%:

„(6) În situația în care o persoană impozabilă se limitează la livrarea unor feluri de mâncare standardizate la o locație precizată de client, fără niciun alt element suplimentar de prestare de servicii, sau atunci când livrarea felurilor de mâncare reprezintă elementul predominant al unei operațiuni, operațiunea reprezintă o livrare de alimente.”.

  1. Servicii de restaurant și catering, în mare parte doar în locații ale acestora cu mese, scaune, ospătari și bucătari

Practic sunt definite ca restaurante doar locațiile clasice, à la carte, care dispun de mese și scaune, meniuri din care se pot alege produsele care pot fi consumate, ospătari, bucătari și personal de curățenie. Doar acestea pot aplica TVA de 5% și sunt considerate restaurante.
Locațiile de tip take-away dar și locațiile de tip fast-food care nu oferă și alte servicii conexe livrării de alimente, cum ar fi furnizarea de mese cu scaune și servicii de debarasare și curățare a meselor, nu se încadrează ca restaurante și vor trebui să aplice cota de 9% pentru produsele vândute.

  1. Opțiunea de consum a clientului – definitorie pentru cota de TVA folosită.

În aproape toate exemplele furnizate de MFP se concluzionează că dacă produsele alimentare se consumă în alt loc decât în spațiile amenajate de firme, la pachet sau în alt loc ales de client, atunci se va aplica cota de 9% pentru bunurile vândute, care vor fi considerate livrare de produse alimentare și nu prestare de servicii de restaurant.

Opinia noastră este că modificarea cotei de TVA la serviciile de restaurant și catering, fără a fi dublată de reducerea cotei de TVA la 5% și pentru alimente, mai mult complică planul legislativ actual decât îl simplifică și va genera confuzie în rândul firmelor. În plus, operatorii economici vor avea dificultăți în pentru re-fiscalizarea caselor de marcat, mai ales că această inițiativă legislativă este dublată și de obligativitatea de la 1 noiembrie 2018 a introducerii noilor aparate cu memorie electronică iar companiile care le vând și fiscalizează au deja dificultăți în a se conforma acestui termen.

În plus, după studierea amănunțită a exemplelor oferite de către legiuitor, am observat o inechitate în tratarea diferitelor cazuri. Spre exemplu, livrarea de hrană către pacienții unui spital este încadrată la cota de 5% în anumite condiții (vedeți exemplul 8), cu toate că această activitate nu prezintă în nicio formă a sa atributele uneia de restaurant sau catering, așa cum sunt explicate în celelalte exemple.

Vă rugăm de asemenea să citiți toate exemplele din materialul prezentat de MFP, pentru că noi considerăm că nu există o interpretare unitară a acelorași aspecte (vezi paragraful de mai sus) și este important ca proprietarul unei afaceri să cunoască toate aspectele înainte de a acționa.

Limitarea responsabilității: acest material reprezintă punctul de vedere al autorului și nu reprezintă o sursă autorizată de informare, drept pentru care autorul sau mediul de transmitere nu pot fi trași la răspundere pentru eventualele prejudicii produse prin aplicarea sa în practică.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published.

EDITORIAL