Revine închisoarea pentru antreprenori

0
849

Fapta de reținere și neplată, de încasare și neplată, ori de nereținere sau neîncasare, în cel mult 60 de zile de la termenul de scadență prevăzut de lege, a unor impozite și/sau a unor contribuții, cum sunt cele plătite de angajați la pensie și sănătate, se reincriminează ca faptă penală, prevede un proiect de ordonanță redactat de Ministerul Finanțelor și analizat de Profit.ro.

Limitele pedepsei prevăzute sunt închisoarea de la 1 an la 5 ani. În cazul unei astfel de infracțiuni, dacă prejudiciul este sub 50.000 de euro și este recuperat, fapta este sancționată doar cu amendă, în timp ce dacă prejudiciul este între 50.000 de euro și 100.000 de euro, se deschide dosar penal. 

Dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, este acoperit integral, fapta nu se mai pedepsește.

O astfel de propunere a mai introdusă și în 2017 de către PSD, termenul fiind atunci de 30 de zile, iar închisoarea de la 1 la 6 ani. La măsura închisorii s-a renunțat după proteste vehemente ale mediului de afaceri.

Trebuie menționat și că printre cei mai mari datorinici la bugetul de stat se numără chiar companii ale statului, companii conduse acum și în ultimii 30 de ani de șefi numiți politic. Măsura aceasta vizează reincrimiarea faptei angajatorilor de a nu vărsa la bugetul de stat sumele reținute la sursă cu titlu de impozit și contribuții sociale, care fusese anterior declarată neconstituțională prin Decizia nr. 363/2015 a Curții Constituționale.

Ce prevede proiectul de ordonanță

Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 1 an la 5 ani sau cu amendă reținerea și neplata, încasarea și neplata ori, după caz, nereținerea sau neîncasarea, în cel mult 60 de zile de la termenul de scadență prevăzut de lege, a impozitelor și/sau contribuțiilor prevăzute în anexa la prezenta lege.

În cazul săvârșirii unei infracțiuni  prevăzute la art. 6^1, 8 sau 9, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu depășește 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se poate aplica pedeapsa cu amendă.

Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se aplică pedeapsa cu amenda. În cazul săvârșirii uneia dintre infracțiunile prevăzute la art. 6^1, 8 sau 9, dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, este acoperit integral, fapta nu se mai pedepsește, făcându-se aplicarea dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare.

„Necesitatea unei astfel de propuneri legislative se canalizează pe aspectul reincriminării faptei constând în reținerea și neplata și incriminarea faptelor de încasare și neplată ori, după caz, nereținerea sau neîncasarea impozitelor și/sau a contribuțiilor cu reținere la sursă, cu consecința unei mai bune colectări a acestor sume la bugetul de stat, în condițiile în care astfel de pedepse descurajează săvarșirea de noi infracțiuni”, potrivit proiectului pregătit de Ministerul Finanțelor.

În ceea ce privește termenul de 60 de zile, acesta a fost stabilit ținând cont de următoarele:

  • Drepturile salariale, cât și impozitele și contribuțiile cu reținere la sursă sunt plătite de către contribuabili în funcție de disponibilitățile bănești deținute de aceștia, la termenul de scadență reglementat de lege.
  • Din practica organelor fiscale s-a constatat faptul că, o parte dintre debitori iși efectuează plata obligațiilor fiscale cu o întârziere față de termenul de scadență, motivat de lipsa de lichidități existentă la acel moment. Așadar, din punct de vedere al recuperării creanțelor, riscul fiscal de încasare este ridicat atunci când contribuabilii achită cu întârziere într-un termen mai mare de 60 de zile, întrucât după acest termen există posibilitatea să intre în incapacitate de plată.
  • Pe de altă parte, prin prevederile Codului de procedură fiscală, statul român a acceptat ca, prin procedura de mediere, organele fiscale să identifice soluția optimă de stingere a obligațiilor fiscale, inclusiv a celor cu stopaj la sursă, precum și termenele la care acestea se vor achita.
  • Perioada în care se realizează această procedură de mediere este de cel putin 45 de zile de la termenul de scadență, astfel că riscul fiscal la recuperare devine ridicat după o perioadă de 60 de zile de la data scadenței acestor obligații. În ceea ce privește modificarea art.10 precizăm că aceasta se justifică prin necesitatea aplicării într-un mod unitar a prevederilor Legii nr. 241/2005 și stimularea recuperării la bugetul de stat a sumelor provenite din infracțiuni.

Impozitele și contribuțiile care intră sub incidența acestei prevederi

  • Impozitul pe dividendele plătite de o persoană juridică română către o persoană juridică română
  • Impozitul pentru veniturile din activități independente realizate în baza contractelor de activitate sportivă
  • Impozitul pe veniturile din drepturile de proprietate intelectuală Impozit pe venitul din salarii si asimilate salariilor
  • Impozitul pe veniturile din arendă Impozitul pe veniturile sub formă de dobânzi Impozitul pe veniturile impozabile obținute din lichidarea unei persoane juridice sau din reducerea capitalului social, potrivit legii
  • Impozit pe veniturile sub forma de dividende
  • Impozitul pe veniturile din pensii
  • Impozitul pe veniturile din premii și din jocuri de noroc
  • Impozitul pe veniturile din alte surse
  • Impozitul pe veniturile obținute de o persoană fizică dintr-o asociere cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului II din Legea nr. 227/2015 cu modificările și completările ulterioare Impozitul pe veniturile obținute de o persoană fizică sau entitate – asociere fără personalitate juridică dintr-o asociere cu o persoană juridică, contribuabil potrivit Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific, cu modificările și completările ulterioare
  • Impozitul pe veniturile obținute de o persoană fizică dintr-o asociere cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului III din Legea nr. 227/2015 cu modificările și completările ulterioare
  • Contribuția de asigurări sociale
  • Contribuția de asigurări sociale de sănătate
  • Impozitul cu reținere la sursă pe veniturile obținute din România de nerezidenți sau potrivit convențiilor de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu alte state
  • Impozit datorat pe venitul din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal
  • Contribuția la Fondul pentru mediu

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like!

Please follow and like us:

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here