Anul 2022 este un atipic din perspectiva faptului că vine prea repede după un an secetos. Asta înseamnă că dacă aveam o cadenţă de 1 la 5 secetă cu ani buni, acum cei doi ani de secetă sunt despărţiţi de anul anul trecut, 2021, un an bun agricol.
Florian Ciolacu, director executiv la Clubul Fermierilor Români, vorbeşte despre anul agricol 2022, ce urmează în 2023, minusuri şi plusuri ale agriculturii româneşti, riscuri şi vulnerabilităţi, modernizare şi transformare, formarea tinerilor şi asigurarea succesiunii în ferme.
2022, un an agricol atipic
Florian Ciolacu: „Anul 2022 este un atipic din perspectiva faptului că vine prea repede după un an secetos. Asta înseamnă că dacă aveam o cadenţă de 1 la 5 secetă cu ani buni, acum cei doi ani de secetă sunt despărţiţi de anul anul trecut, 2021, un an bun agricol, dar care a fost urmat în 2022 de un an care are un comportament extrem de atipic.
În primul rând vine cu presiuni mari pentru fermieri din cauza secetei şi cu o lipsă de răspuns durabil prin irigaţii, prin investiţii în irigaţii, prin investiţii în structuri hidroameliorative cu valoare duală, mă refer la sistemul de desecare care poate să fie folosit pe o suprafaţă mare, peste 1,5 milioane de hectare, ca să facă şi irigaţii, în zona de vest”.
Florian Ciolacu: „Vine în acelaşi timp cu o presiune mare, din toate crizele acumulate acum de la pandemie, economie, războiul din Ucraina, preţul energiei, gazelor, input-urile şi toate astea. Presiune mare pe capacitatea fermei de a rezista la aceşti factori prin preţuri mari la cele pe care le-am spus până acum – inputuri, motorină, energie- preţuri bune, mari, într-o anumită perioadă a anului.
A fost o fereastră în care nivelul preţurilor a fost destul de mare, scurtă, până în august, dar care a dat speranţe fermierilor că valorifică o recoltă pe care o puseseră folosind tehnologii la preţuri vechi, ajungând să vândă cu preţuri mari, după care o volatilitate mare a preţurilor a perturbat piaţa şi sub influenţa fluxului de cereale din Ucraina şi a preţurilor care nu s-au stabilizat la pesticide, îngrăşăminte, energie, gaze şi motorină, în particular”.
O scădere foarte mare a producţiei de porumb faţă de anul trecut
Florian Ciolacu: „Suntem aliniaţi la ce se întâmplă în Europa, adică suntem în scădere faţă de prognozele noastre, dar relativ mai bine decât ne aşteptam. De exemplu, la grâu aveam o prognoză de 9,6 milioane tone, am avut 9 milioane de tone. Deci, nu avem o scădere semnificativă, care, însă se manifestă la porumb, unde suprafeţele la culturile de primăvară afectate de secetă au fost mai mari.
Porumb mai puţin, 8 milioane de tone vresus 14,5 milioane de tone. E o scădere extrem de mare faţă de anul trecut. Prognoza era bazată pe scenariul că vom avea suficientă apă. Porumbul este cel mai sensibil la absenţa apei, iar pe suprafeţele afectate de secetă, care la un moment dat au fost anticipate ca nefiind productive, fermierii nu au mai investit acolo tehnologie”.
Florian Ciolacu: „Avem seminţe de floarea soarelui 2,2 milioane tone versus 3,45 milioane tone. La rapiţă am făcut mai mult, 1,56 milioane tone vs 1,35 milioane tone. Rapiţa este prima cultură care se recoltează şi este cea care alimentează cash flow-ul fermierilor. Ce înseamnă asta? Înseamnă că a fost la momentul potrivit un input financiar extrem de bun pentru fermieri având mai multă rapiţă, ceea ce a condus ca în anul agricol 2022-2023, cultura de rapiţă, care e deja însămânţată, să aibă o suprafaţă mai mare, de 560 mii hectare. Asta înseamnă o creştere cu aproape 30% a suprafeţei cultivate cu rapiţă”.
În 2023 pariul principal îl reprezintă rapiţa, ca suprafaţă cultivată
Florian Ciolacu: „(Anul 2022) a certificat faptul că am intrat într-o perioadă de revedere, de decizie rapidă, de schimbare a modelelor de afaceri. Foarte mult acum se discută despre gestiunea cheltuielilor, singurele care pot fi controlate, pe date, versus veniturile care sunt atât de volatile. (…) În 2023 pariul principal îl reprezintă rapiţa, ca suprafaţă cultivată.
Preţurile sunt stabilizate în jurul valorilor mai mici decât cele din iulie-august, dar suprafeţele sunt deja cultivate, deciziile sunt luate. Suntem încă meteodependenţi. Ce s-a întâmplat în ultimele două luni fără ploaie a pus presiune mare pe decizie la fermieri. Sunt multe zone din ţară care în timpul ăsta au întors culturile ca să recultive. Sunt decizii care sunt marcate de nevoia de apă, în principal”.
Florian Ciolacu: „România e în primele 10 ţări exportatoare la nivel mondial. Întorcându-ne la acele puncte slabe şi ameninţări, analiza noastră arată că nu am avut o piedică principală la momentele în care se putea lua o decizie favorabilă din afara României, ci piedicile au fost aici, în interior, şi mă refer în principal la sistemul naţional de irigaţii şi la extinderea, modernizarea lui şi la sisteme de irigaţii locale care să fie finanţate.
A fost abandonat pur şi simplu 30 de ani un sistem extrem de sofisticat şi inteligent făcut în zona de vest a României pentru desecare-drenaj, cu funcţie duală, adică să ia şi să pună apă atunci când e nevoie, acolo fiind o fostă zonă mlăştinoasă, transformată în pământ agricol foarte fertil.
Mă refer la faptul că a existat un moment în PNRR, când în loc să se decidă includerea agriculturii, ea fiind cea capabilă, prin investiţii să asigure rezilienţă şi securitate alimentară, agricultura a avut zero perfect în acel PNRR. E adevărat, acum există un angajament şi chiar sunt rezultate pentru includerea in PNRR, chiar în capitolul nou, Repower, al agriculturii, punerea unor teme legate de resurse umane, digitalizare, irigaţii pentru agricultură pe modele noi”.
